Noul pachet legislativ privind achizitiile publice, publicat in Jurnalul UE

Citeşte mai departe...Noul pachet legislativ de modernizare a normelor europene privind achizitiile publice a fost publicat in Jurnalul Oficial al UE nr. L94 din 28 martie. Pachetul este compus din 3 directive, aprobate de Parlamentul European si Consiliu la 26 februarie 2014:
  • Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune,
  • Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizitiile publice si de abrogare a Directivei 2004/18/CE,
  • Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizitiile efectuate de entitatile care isi desfasoară activitatea in sectoarele apei, energiei, transporturilor si serviciilor postale si de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ.

Noile directive vor intra in vigoare in a douazecea zi de la data publicarii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, statele membre avand la dispozitie un termen de 24 de luni pentru a le transpune in legislatiile nationale.

Sursa: ANRMAP

NSA: opriţi supravegherea în masă sau veţi suporta consecinţele, spun deputaţii

Citeşte mai departe...Consimţământul PE pentru acordul comercial UE-SUA "ar putea fi pus în pericol" daca programul de supraveghere în masă al Agenţiei Naţionale de Securitate SUA (NSA) continuă, au spus deputaţii miercuri în rezoluţia care încheie ancheta privind programul. UE ar trebui să suspende acordul cu SUA privind datele bancare, precum şi "acordul zonei de siguranţă" privind datele private, se arată în text, iar lupta împotriva terorismului nu va putea niciodată justifica supravegherea secretă şi ilegală.

Rezoluţia în care deputaţii exprimă concluziile şi recomandările menite să sporească protecţia vieţii private a cetăţenilor UE, a fost votată cu 544 voturi pentru, la 78 împotrivă şi 60 abţineri. "Dezvăluirile lui Snowden ne-au dat o şansă să reacţionăm. Sper că vom transforma aceste reacţii în ceva pozitiv şi de durată în mandatul viitor al acestui Parlament, o propunere legislativă de protecţie a datelor de care să putem fi toţi mândri" a spus raportorul din comisia pentru libertăţi civile, Claude Moraes (S&D, UK). "Este singura anchetă internaţională în supravegherea de masă (...) Nici Congresul Statelor Unite nu a avut o astfel de anchetă", a adăugat el.

Parlamentul ar trebui să nu dea consimţământul final privind Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţi şi Investiţii (TTIP) cu SUA înainte ca drepturile fundamentale UE să fie pe deplin respectate, se subliniază în rezoluţie, care adaugă că protecţia datelor ar trebui exclusă din negocierile comerciale. Acest consimţământ "ar putea fi pus în pericol câtă vreme activităţile de supraveghere în masă şi interceptarea comunicaţiilor în instituţiile UE şi în reprezentanţele diplomatice nu vor fi pe deplin stopate", spune textul.

Deputaţii mai cer şi "suspendarea imediată" a principiilor de viaţă privată din "zona de siguranţă" (standarde voluntare de protecţie a datelor pentru companiile non-UE care transferă date personale ale cetăţenilor europeni către SUA). Aceste principii "nu oferă o protecţie adecvată pentru cetăţenii UE", spun deputaţii, cerând SUA să propună noi reguli de transfer al datelor personale care să respecte cerinţele protecţiei datelor în UE.

Acordul privind Programul Statelor Unite de urmărire a finanţărilor în scopuri teroriste (TFTP) ar trebui, de asemenea, suspendat până când vor fi clarificate acuzaţiile că autorităţile SUA ar acces la datele bancare ale cetăţenilor UE dincolo de prevederile acordului, subliniază deputaţii.

Protecţie pentru europenii care denunţă nereguli şi agregare a datelor în UE

Textul mai cere şi un "program de protecţie pentru europenii care denunţă nereguli", care ar trebui să se concentreze pe "complexitatea denunţului de nereguli în domeniul intelligence-ului". Statele UE ar mai trebui să aibă în vedere şi protecţia internaţională faţă de orice formă de persecuţie pentru cei care denunţă nereguli.

Mai mult, Europa ar trebui să dezvolte propriile sale sisteme şi soluţii IT de agregare a datelor, inclusiv securitate cibernetică şi tehnologii de încriptare, pentru a asigura o mare protecţie a datelor, se mai arată în text.

Background

Ancheta comisiei pentru libertăţi civile privind supravegherea de masă a cetăţenilor UE a început în septembrie 2013 şi un total de 16 audieri au fost organizate de atunci

(a se vedea legătura externă de mai jos pentru nota de background).

Legături externe
Textele adoptate vor fi disponibile aici (12.03.2014)
Înregistrarea dezbaterii (11.03.2014)
Despre raportor - Claude Moraes (S&D, UK)
Etapele procedurii legislative
Materiale audio-video pentru profesionişti
Audierile publice organizate de comisia pentru libertăţi civile

Alegerile europene din 2014: acum este diferit

Citeşte mai departe...Alegerile europene din mai 2014 vor oferi alegătorilor șansa de a influența viitoarea orientare politică a Uniunii Europene atunci când îi vor vota pe cei 751 de deputați în Parlamentul European, care le vor reprezenta interesele în următorii cinci ani.

Când au loc alegerile?

Fiecare stat membru are propriile legi electorale și fiecare decide data la care cetățenii săi se vor prezenta la vot, în timpul perioadei de patru zile dedicate alegerilor, respectiv 22 - 25 mai 2014. Alegătorii români se vor prezenta la urne la data de 25 mai pentru a-i alege pe cei 32 de deputați români în Parlamentul European. Rezultatele din toate cele 28 de state membre vor fi anunțate în seara zilei de duminică, 25 mai.

Câți deputați vor fi aleși?

De la aderarea Croației la Uniunea Europeană, în iulie 2013, Parlamentul European numără 766 de deputați. Cu toate acestea, numărul deputaților a fost redus la 751 pentru alegerile din 2014 și va rămâne constant în viitor. Acești deputați vor reprezenta peste 500 de milioane de cetățeni din 28 de state membre. Locurile în Parlament sunt repartizate între diferitele state, în temeiul tratatelor UE, pe baza principiului „proporționalității degresive”. Cu alte cuvinte, statele cu o populație mai numeroasă au mai multe locuri decât statele mai mici, dar statelor mai mici le revin mai multe locuri decât ar rezulta dintr-un calcul strict proporțional.

De ce sunt diferite aceste alegeri?

Uniunea Europeană face eforturi pentru a depăși criza economică, iar liderii UE reflectează asupra direcției care ar trebui urmate în viitor. Prin urmare, acestea sunt cele mai importante alegeri europene de până acum.

Ele le vor permite alegătorilor să evalueze eforturile depuse de liderii UE pentru a face față crizei din zona euro și să își exprime opiniile în ceea ce privește planurile care vizează o mai strânsă integrare economică și politică. Mai mult decât atât, acestea vor fi primele alegeri desfășurate după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în 2009, care a conferit o serie de noi competențe Parlamentului European.

O noutate majoră introdusă de tratat este că, pentru prima dată, nominalizarea de către statele membre a președintelui Comisiei Europene care îi va succeda în funcție lui José Manuel Barroso, în toamna anului 2014, va trebui să țină seama de rezultatul alegerilor europene. Candidatul la această funcție va trebui aprobat de noul Parlament: în conformitate cu tratatul, Parlamentul „alege” președintele Comisiei. Prin urmare, alegătorii au acum un cuvânt greu de spus în privința candidatului care va prelua cârma Uniunii Europene.

De asemenea, noua majoritate politică rezultată în urma alegerilor va elabora legislația europeană în următorii cinci ani în domenii cum ar fi piața unică sau libertățile cetățenești. Parlamentul, singura instituție a Uniunii ai cărei membri sunt aleși prin vot direct, reprezintă un pivot al sistemului decizional al Uniunii și se află pe picior de egalitate cu guvernele naționale în ceea ce privește aproape toată legislația UE.

PE cere penalizări pentru încălcarea drepturilor omului în UE

Citeşte mai departe...Comisia Europeană trebuie să creeze "imediat" un sistem de monitorizare a modului în care statele membre respectă valorile UE şi criteriile de aderare, se arată într-o rezoluţie adoptată de Parlament joi. Acest sistem de monitorizare ar trebui să includă recomandări obligatorii şi penalizări pentru încălcări, cum ar fi îngheţarea fondurilor UE, au spus deputaţii.

Această rezoluţie, adoptată cu 312 de voturi la 244 şi 27 de abţineri, analizează respectarea drepturilor fundamentale în UE în 2012.

În toate statele UE există încălcări ale valorilor, principiilor şi legislaţiei UE. Prea multe locuri în Europa şi prea multe cazuri arată că există încă deficienţe. Dacă UE vrea să reprezinte o forţă morală care să influenţeze restul lumii în sens pozitiv, trebuie să fie strictă în interiorul său", a spus raportorul Louis Michel (ALDE, BE).

Monitorizarea respectării valorilor UE

Comisia Europeană ar trebui să stabilească "imediat" un nou sistem de monitorizare a respectării criteriilor de aderare la UE, cunoscute drept "criteriile de la Copenhaga", în mod constant şi obiectiv, se arată în text. Acest nou "mecanism Copenhaga" ar fi utilizat pentru a stabili indicatori, recomandări obligatorii şi pentru a impune penalizări, cum ar fi îngheţarea fondurilor UE pentru ţările care încalcă aceste criterii. Acest lucru ar trebui să aibă loc în mod obiectiv, evitând standardele duble, se mai spune în text.

Deputaţii au propus de asemenea revizuirea articolului 7 din Tratat (regulile care stabilesc dacă există un risc clar de încălcare gravă a valorilor UE într-un stat membru). Obiectivul ar fi diferenţierea clară între etapele de "risc" şi "încălcare". Pentru a preveni încălcările valorilor UE pe termen lung, deputaţii mai cer şi crearea unei "Comisii Copenhaga" formată din experţi independenţi, de înalt nivel în domeniul drepturilor fundamentale.

Asistenţă acordată imigranţilor în pericol pe mare

Parlamentul cere UE şi statelor membre să revizuiască legislaţia care ar putea fi utilizată pentru a pedepsi persoanele care ajută imigranţii aflaţi în pericol pe mare. Eforturile de salvare "ar trebui salutate şi...nu ar trebui niciodată să ducă la sancţiuni", se arată în text. Deputaţii şi-au exprimat regretul că, în conformitate cu noul sistem de azil al UE, copiii care cer protecţie internaţională pot fi duşi la închisoare.

Dreptul la moarte demnă

Parlamentul cere respectarea demnităţii la sfârşitul vieţii, prin asigurarea că "deciziile exprimate în testamente sunt recunoscute şi respectate". Deputaţii cer statelor membre să protejeze libertatea de religie sau credinţă, inclusiv libertatea de a nu fi discriminaţi a celor care nu au religie.

Drepturile minorităţilor şi a persoanelor cu dizabilităţi

Rezoluţia subliniază nevoia de a proteja minorităţile naţionale, grupurile lingvistice regionale şi regiunile constituţionale la nivel UE şi de a crea un sistem de monitorizare bazat pe exemplul strategiilor naţionale pentru romi. Minorităţile naţionale reprezintă 10% din populaţia UE, se arată în rezoluţie.

Deputaţii mai cer guvernelor naţionale să investească mai mult în politicile de integrare în societate a persoanelor cu dizabilităţi prin îndepărtarea tuturor formelor de discriminare şi restricţionare a dreptului lor la vot şi la depunerea candidaturii pentru alegeri. Statele membre ar trebui să îi ajute să trăiască independent, se arată în text.

Legături externe:
Textele adoptate vor fi disponibile aici (27.02.2014)
Înregistrarea dezbaterii (26.02.2014)
Conferinţa de presă (26.02.2014)
Despre raportor - Louis Michel (ALDE, BE)
Etapele procedurii legislative

Comisia pentru libertăți civile aprobă ridicarea vizelor cetățenilor moldoveni

Citeşte mai departe...Cetățenii moldoveni vor putea călători fără vize în spațiul Schengen, conform propunerii legislative aprobate miercuri de Comisia parlamentară pentru libertăți civile. Ridicarea vizelor se va aplica cetățenilor care dețin un pașaport biometric. Moldova este prima țară din Parteneriatul Estic care îndeplinește toate cerințele Planului de Acțiune pentru Liberalizarea Vizelor, permițând implementarea călătoriilor fără viză.

Regulamentul din 2001 privind vizele enumeră statele non-membre UE care au nevoie de viză pentru a călători în spațiul Schengen ("lista negativă"), precum și statele ale căror cetățeni nu au nevoie de viză ("lista pozitivă"). Această revizuire transferă Moldova de pe lista negativă pe lista pozitivă, ținând cont de faptul că acest stat îndeplinește toate criteriile stabilite de Planul de Acțiune privind Liberalizarea Vizelor. "Este un moment istoric pentru Moldova și pentru viitorul ei în UE. Moldova a dovedit încă o dată că perspectiva europeană rămâne una dintre prioritățile sale", a spus raportorul Tanja Fajon (S&D, SL). "Să sperăm că în următoarele luni cetățenii moldoveni care dețin pașapoarte biometrice vor putea să călătorească în spațiul Schengen pentru perioade cuprinse între 90 și 180 de zile. Ridicare vizelor va reduce timpul de așteptare în fața consulatelor și costurile asociate călătoriilor în spațiul Schengen. De asemenea, contactele între cetățenii moldoveni și cetățenii UE vor fi mai ușoare", a mai adăugat raportorul. Pașapoartele biometrice, unul dintre elementele cheie ale spațiului Schengen, conțin un chip cu imaginea facială și amprentele deținătorului.

Ce urmează

Mandatul de începere a negocierilor formale cu Consiliul a fost adoptat cu 46 de voturi pentru și două împotrivă. Raportorul Parlamentului se așteaptă ca votul în plen pe textul final să fie inclus pe agenda sesiunii februarie II (25 februarie - de confirmat). După aceea, Consiliul va putea aproba de asemenea acordul, probabil la începutul lunii martie. Încă din 2008, cetățenii moldoveni s-au bucurat deja de avantajele unui acord de facilitare a vizelor cu UE (un acord actualizat a intrat în vigoare în iulie 2013). Conform Comisiei Europene, numărul cererilor de vize pentru sejururi de scurtă durată în spațiul Schengen din partea cetățenilor moldoveni a rămas neschimbat în ultimii trei ani (oscilând între 50 000 și 55 000). De asemenea, mulți dintre aceștia dețineau deja un pașaport românesc. Moldova a ridicat obligativitatea vizei pentru cetățenii UE la 1 ianuarie 2007.

Legături externe:
Pagina de internet a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne
Profilul raportorului Tanja Fajon (S&D, SL)
Dosarul de procedură

Parlamentul menţine ajutorul de 3,5 miliarde euro pentru cei mai săraci cetăţeni

Citeşte mai departe...Cei mai săraci cetăţeni din UE vor continua să primească alimente, asistenţă materială şi ajutoare din Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD) în perioada 2014 - 2020, conform unui acord cu Consiliul votat de Parlament marţi. Deputaţii au reuşit menţinerea bugetului alocat la 3,5 miliarde de euro şi s-au asigurat de acordul Consiliului că fondul va fi deplin operaţional imediat.

"Am reuşit să ne atingem obiectivul cheie în negocierile lungi cu Comisia şi statele membre - să creştem bugetul de la 2,5 la 3,5 miliarde de euro, să întărim rolul organizaţiilor anti-sărăcie în crearea, operarea şi monitorizarea programului şi să simplificăm procedurile administrative. Noul program FEAD pe care l-am aprobat acum este prima iniţiativă specifică UE care încearcă să ajungă la oamenii aflaţi în sărăcie extremă, lipsiţi mai ales de alimente şi adăpost, precum şi la copiii săraci, în toate statele membre", a spus raportorul Parlamentului pentru FEAD, Emer Costello (S&D, IE).

Fără tăieri bugetare

Datorită Parlamentului, bugetul fondului pentru 2014 - 2020 va fi menţinut la 3,5 miliarde de euro, suma alocată Fondului de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane în perioada bugetară actuală (2007-2013). Statele membre propuseseră iniţial o reducere bugetară de un miliard de euro.

Acoperire mai mare

Noul program va acoperi toate statele membre şi va înlocui Programul de distribuţie de alimente, creat pentru utilizarea surplusurilor produse în Politica Agrară Comună.

Acoperirea fondului va fi extinsă, astfel încât va include două programe pentru ajutor reprezentat de distribuţia de alimente şi pentru asistenţă materială de bază (de exemplu, materiale şcolare şi îmbrăcăminte), precum şi pentru finanţarea măsurilor de incluziune socială pentru cei mai săraci cetăţeni UE.

Donaţii de alimente

Fondul va sprijini, de asemenea, donaţiile de alimente, în special colectarea, transportul şi distribuţia alimentelor, contribuind astfel la reducerea risipei de alimente.

Rata de co-finanţare

Textul include cererea Parlamentului de a stabili rata de confinanţare (partea ce revine spre plată UE, restul fiind plătit de statele membre) la 85% din cheltuielile eligibile şi de a o creşte la 95% pentru statele cele mai afectate de criză.

Ce urmează

Textul trebuie să fie aprobat formal cu Consiliul. Se vor aplica măsuri tranzitorii pentru a evita întreruperea ajutorului.

Background

În 2011, aproximativ un sfert din cetăţenii europeni (aproape 120 milioane) se aflau în situaţie de risc de sărăcie sau excludere socială, cu aproximativ patru milioane mai mulţi decât în anul anterior. Parlamentul a luptat mult în 2011 pentru a prelungi programul de ajutor alimentar pentru cetăţenii UE aflaţi în nevoie, în timp ce unele state membre doreau să îl anuleze pentru a economisi bani europeni.

Legături externe:
Textele adoptate vor fi disponibile aici (25.02.2014)
Despre raportor - Emer Costello (S&D, IE)
Etapele procedurii legislative

Filarmonica "Paul Constantinescu" va asteapta pe 5 decembrie cu un concert deosebit

Citeşte mai departe...Filarmonia "Paul Constantinescu" din Ploiesti va invita la un concert cu totul si cu totul deosebit! 5 decembrie, ora 19.00 la sala de concerte Ion Baciu a Filarmonicii va urca pe scena orchestra ploiesteana, avand ca protagonisti la prima aparitie pe scena filarmonicii "Paul Constantinescu" Ana Antonia Tudose - pian, Corul Liceului de arta Ploiesti condus de Amalia Secretianu.

In program vor fi lucrari de Adrian Pop, Wofgang Amadeus Mozart, iar in cea de a doua parte va fi...ROCK SIMFONIC - piese celebre din repertoriul formatiilor The Beatles, Quenn, The Rolling Stones etc

Concertul de desfasoara sub baghet maestrului Ovidiu Balan.

Ovidiu Balan dirijor

Considerat unul dintre ce mai buni dirijori format în tradiția est-europeană, Ovidiu Bălan deține funcțiile de director executiv, director muzical și prim-dirijor al Filarmonicii Mihail Jora din Bacău (din 1968), prim-dirijor al Orchestrei Simfonice a Filarmonicii din Ploiești (din 1995) și director muzical al Orchestrei Simfonice Domenico Cimarosa din Aversa, Italia (din 1996).

Născut în 1942, Bălan a studiat întâi la Liceul de muzică și apoi la Conservatorul Ciprian Porumbescu din București (absolvit summa cum laude în 1968). În 1970 a studiat alături de Jean Fournet și Marius Constant în cadrul Cursurilor Internaționale din Școala din Hilversum, Olanda, iar în 1971 a participat la școala de vară a Academiei de Muzică din Nisa, Franța, unde l-a avut profesor pe Fernand Quattrochi. În 1973, Ovidiu Bălan a fost invitat în SUA unde a studiat cu mari dirijori, alături de orchestre celebre, de la Eugene Ormandy și Orchestra Simfonică din Philadelphia, la Sir Georg Solti și Orchestra Simfonică din Chicago, Zubin Mehta și Orchestra Simfonică din Los Angeles, Aldo Ceccato și Orchestra Simfonică din Detroit, Lorin Mazel și Orchestra Simfonică din Cleveland, Pierre Boulez și Orchestra Simfonică din New York sau Seiji Ozawa și Orchestra Simfonică din Boston.

În 1975, Ovidiu Bălan a câștigat Premiul Asociației de Teatru și Muzică în București, iar în 1979 a primit Premiul Asociației Criticilor de Artă pentru interpretarea Simfoniei a IX-a de Beethoven. În 1982, a fost decorat cu „Meritul Cultural” pentru activitatea artistică, recompensă urmată de Premiul „Maestru al Artelor” în Chișinău, Republica Moldova (1994). A primit și Premiul presei pentru cea mai bogată activitate artistică în Italia, în 2000.

În 1988 a fost invitat să dirijeze 42 de concerte în SUA, alături de Orchestra Simfonică Română din Constanța. În 2001, concertat în Statele Unite alături de Filarmonica Mihail Jora din Bacău.

Ovidiu Bălan le predă viitorilor dirijori din 1985 și a dovedit că are talentul de a lucra cu tineri muzicieni pe care îi ghidează și pentru care e un exemplu.

 

Atentie milionari de carton// Confiscarea bunurilor ilicite în UE: noi reguli

Citeşte mai departe...Parlamentul a votat marţi reguli aplicabile în toată Uniunea care vor ajuta statele membre să identifice, îngheţe, administreze şi confişte bunurile ilicite. În prezent, mai puţin de 1% din bunurile obţinute prin infracţiuni de tipul traficului de droguri, de persoane, de arme mici şi contrafacerii sunt îngheţate şi confiscate. Propunerea legislativă, deja agreată informal cu guvernele naţionale, face parte dintr-o strategie mai largă la nivel UE de luptă împotriva fraudei şi corupţiei.

"Prioritatea noastră trebuie să fie urmărirea banilor dincolo de graniţe şi confiscarea profiturilor din infracţiuni. Abia atunci putem spera să reducem infracţionalitatea gravă. Să trimitem infractorii la închisoare, lăsând banii murdari în circulaţie este intolerabil", a spus raportorul Monica Luisa Macovei (PPE, RO).

Confiscarea bunurilor

Propunerea legislativă cere statelor membre să permită confiscarea bunurilor ilicite după o sentinţă definitivă şi permite autorităţilor să confişte bunurile chiar dacă persoana suspectă sau acuzată este bolnavă sau a fugit, de exemplu în cazul procedurilor derulate în absenţă.

Extinderea puterii de confiscare

Noile reguli vor permite statelor membre să confişte bunurile obţinute prin infracţiuni similare, printre altele în cazuri de corupţie pasivă sau activă în sectorul privat sau cu implicarea oficialilor instituţiilor UE sau ai unor state membre, în cazuri de participare într-o organizaţie criminală, în pornografie infantilă sau în infracţiuni cibernetice. Confiscarea extinsă ar fi posibilă atunci când un tribunal "pe baza circumstanţelor cazului (...) este de acord că proprietatea în cauză derivă din acţiuni criminale".

Recuperarea bunurilor de la terţe părţi

Confiscarea de la terţe părţi va fi permisă atunci când terţa parte care deţine acele bunuri "a ştiut sau ar fi trebuit să ştie că scopul transferului sau achiziţionării a fost evitarea confiscării, pe baza unor fapte şi circumstanţe concrete, inclusiv că transferul a avut loc în mod gratuit sau în schimbul unei sume de bani semnificativ mai mici decât valoarea de piaţă."

Utilizarea socială a bunurilor confiscate

Statele membre trebuie să aibă în vedere luarea unor măsuri care să permită utilizarea proprietăţilor confiscate în interes public sau pentru scopuri sociale, se arată în text.

Ce urmează

Acordul trebuie aprobat format de Consiliu în următoarele săptămâni. Statele membre vor avea la dispoziţie 30 de luni pentru a transpune directiva în legislaţiile naţionale. Irlanda va participa la acest sistem, iar Marea Britanie şi Danemarca nu vor participa.

Rezultatul votului: 631pentru, 19 împotrivă şi 25 abţineri.

Legături externe:
Textele adoptate vor fi disponibile aici (25.02.2014)
Înregistrarea dezbaterii (24.02.2014)
Conferinţa de presă (25.02.2014)
Despre raportor - Monica Luisa Macovei (PPE, RO)
Etapele procedurii legislative

21 decembrie// Concert etno-rock la Timisoara

Citeşte mai departe...Phoenix alaturi de Momentum Orchestra si Corul Momentum readuc proiectul SymPhoenix la Timisoara, in 21 decembrie (Sala Constantin Jude, orele 20).
Totodata concertul va veni si la Bucuresti, la Sala Polivalenta la sfarsitul lunii ianuarie 2014 - detalii in curand!
 
Concertele se vor desfasura sub egida Rotary District 2241 Romania – Moldova.  
Spectacolele isi propun evidentierea unei legaturi deosebit exprimata muzical intre ethno-rock-ul care a transformat proiectul Phoenix in unicat, intre muzica bruta cu adanci radacini in folclorul arhaic romanesc interpretata prin mijloace moderne, pe de o parte, si caldura muzicii clasice, pe de alta parte.
Alaturi de formatia Phoenix si de orchestra simfonica, sub bagheta dirijorului Vlad Mateescu, vor urca pe scena invitatii Adrian Naidin, Cristina Kiseleff si Tavi Colen.
Corul Momentum si Momentum Orchestra sunt doua proiecte de anvergura demarate de  Asociatia Culturala Momentum. Atat orchestra cat si corul se afla sub egida Districtului Rotary 2241 Romania Moldova, manageriate de Vlad Mateescu – presedinte al Asociatiei Culturale Momentum si Martha Maria Mocanu – Presedinte al BES Romania si Past Guvernor Rotary District 2241, ambii membrii ai Clubului Rotary 2000 Ploiesti.

Newsletter

Facebook

Statistici

Vizitatori
494
Articole
3392
Număr afișări articole
6822493
Vizitatori

Statistici

Azi456
Ieri492
Saptamana457
Luna14884
Total2599326

Currently are 143 guests and no members online

Sondaj

Sunteti multumit de activitatea primarului IULIAN BADESCU?

Da - 15.8%
Nu - 84.2%

Total votes: 2585
The voting for this poll has ended on: 28 Oct 2015 - 00:00

Conect

Parteneri

Telefoane utile

Apel unic de urgenta
112
CJ Prahova
0244/597171
IPJ Prahova
0244/595.340
Garda de mediu
0244/544.495
Ag. Ptr. Protectia Mediului
0244 / 544.134
Telefonul primarului
0800.800.884
Protectia consumatorului
0244/ 576.436
Prefectura Prahova
0244/ 51.45.45
Electrica
0244/ 929; 0244/ 405.701
Distrigaz
0244.597.786
Apa Nova
0244.407.600
Anticorupţie
0800.806.806

Autentificare

Copyright © 2017 INCOMOD. Ziar on line din Ploiesti, din Prahova, din Romania!. Toate drepturile rezervate.
Joomla! este software liber, distribuit sub licența GNU General Public License.