PE - sesiunea plenara 14 - 17 iulie 2014

Citeşte mai departe...Parlamentul va vota candidatura lui Jean-Claude Juncker pentru Președinția Comisiei Europene

Marți la ora 12.30, Parlamentul va vota, prin vot secret, asupra nominalizării lui Jean-Claude Juncker la funcția de Președinte al Comisiei Europene, după dezbaterea cu liderii grupurilor politice, care va începe la ora 10.00.

Juncker, fost premier al Luxemburgului și președinte al Eurogrup, a fost ales drept candidat al PPE la funcția de Președinte al Comisiei Europene înainte de alegerile europene.

După ce PPE a devenit cel mai mare grup în Parlament, Juncker a fost primul candidat pentru a-i urma lui José Manuel Barroso.

Consiliul European l-a nominalizat oficial pe Juncker în data de 27 iunie, cu 26 de state fiind în favoarea acestei nominalizări și două împotrivă. Acum el trebuie să fie votat de o majoritate calificată (376 voturi) în Parlament.

Juncker și-a prezentat prioritățile în cursul audierilor desfășurate în cadrul grupurilor politice din Parlament în 8 și 9 iulie, când a căutat sprijin pentru programul său politic.

Marți dimineață el va face o declarație în sesiunea plenară, urmată de o dezbatere cu liderii grupurilor politice.

Procedura de alegere a Președintelui Comisiei Europene

Președintele Comisiei Europene este ales de Parlament la propunerea Consiliului European, care trebuie să țină cont de rezultatele alegerilor și să consulte noul Parlament înainte de a face nominalizarea sau nominalizările.

Dezbatere: marți, 15 iulie la 10:00

Vot: marți, 15 iulie la 12:30

Procedură: Alegerea Președintelui Comisiei Europene

Conferință de presă: Președintele Schulz și Jean-Claude Juncker imediat după vot (TBC)


Dezbatere cu Comisia Europeană despre negocierile privind tratatul transatlantic

Comisarul pentru comerț Karel de Gucht va prezenta marți Parlamentului evoluțiile privind negocierile cu SUA pentru Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț (TTIP). Deputații se vor interesa despre modalitățile prin care Comisia ține cont de condițiile pe care Parlamentul le-a pus în urmă cu un an, atunci când a aprobat începerea negocierilor.

Dezbaterea în plen coincide cu a șasea rundă de negocieri, care va avea loc în Bruxelles între 14 și 18 iulie.

Dezbatere: marți, 15 iulie

Procedură: Declarație a Comisiei (fără rezoluție)

 

Șomajul în rândul tinerilor

Parlamentul va vota miercuri la prânz recomandările privind reducerea șomajului în rândul tinerilor în UE, după o dezbatere cu comisarul László Andor responsabil pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale.

Aceste recomandări reprezintă primul efort al noului Parlament de a aborda problema persistentă a ratei mari de șomaj în rândul tinerilor cu vârste mai mici de 26 de ani, în întreaga Europă, dar mai ales în țările atinse de criză.

În 2013, Parlamentul anterior a adoptat două rezoluții privind șomajul în rândul tinerilor, una prin care cerea statelor membre ale UE să ușureze mutarea tinerilor dintr-o țară în alta pentru job sau cursuri, iar cealaltă în care cerea UE să sprijine stagiaturile și uceniciile, pentru care să fie create standarde de calitate.

Parlamentul a modificat și regulile Fondului european pentru ajustarea la globalizare (EGF), pentru a permite ca tinerii să primească ajutor temporar atunci când nu au loc de muncă și nu sunt înregistrați la studii sau cursuri, cu condiția ca ei să provină din regiuni atinse de concedieri masive.

Procedură: rezoluție pe subiecte de actualitate

Dezbatere și vot: miercuri, 16 iulie

 

Concediul de maternitate: planurile Comisiei de a retrage directiva UE

Marți, deputații vor dezbate, în urma declarațiilor Comisiei și Consiliului, planurile de a retrage propunerea de directivă UE privind concediul de maternitate, după un blocaj de patru ani în Consiliu. Deputații au modificat prima variantă în octombrie 2010, prelungind concediul de maternitate de la 14 la 20 de săptămâni plătite integral și introducând concediu de paternitate de două săptămâni.

Propunerea inițială a Comisiei Europene ar fi extins concediul de maternitate plătit de la 14 la 18 săptămâni.

Concediul de paternitate

Parlamentul a modificat propunerea inițială, dând, astfel, dreptul taților la cel puțin două săptămâni de concediu de paternitate, plătite integral, în cursul concediului de maternitate.

Deputații au mai adăugat și clauze care să prevină concedierea lucrătoarelor însărcinate pe toată durata de la începutul sarcinii până la cel puțin șase luni după încheierea concediului de maternitate și care să le protejeze sănătatea și siguranța la locul de muncă.

În octombrie 2008, Comisia a propus revizuirea legislației actuale (Directiva 92/85), ca parte a pachetului ”echilibru între viața profesională și cea privată”, conform Convenției pentru protejarea maternității din 2000 a Organizației Internaționale a Muncii. În octombrie 2010, Parlamentul a încheiat prima lectură și a depus legislația modificată la Consiliu. Retragerea a fost anunțată de Comisie în Programul privind o reglementare adecvată și funcțională.

Vot privind cererea Lituaniei de a adera la Euro

Cererea Lituaniei de a se alătura zonei Euro anul viitor va fi dezbătută marți și votată miercuri. Propunerea de rezoluție a Parlamentului, care trebuie mai întâi aprobată de Comisia pentru afaceri economice și monetare luni, ”susține adoptarea monedei euro de către Lituania la 1 ianuarie 2015”, așa cum și Comisia Europeană a susținut, iar Consiliul European din 27 iunie a confirmat.

Rezoluția a fost elaborată de Werner Langen (PPE, DE). Planurile privind aderarea la euro a Lituaniei vor primi confirmarea finală cel mai probabil în cursul Consiliului pentru afaceri generale din 23 iulie.

Lituania va deveni astfel cel de-al 19-lea stat membru al zonei Euro, după Lituania (2004), Estonia (2011), Slovacia (2009), Cipru și Malta (2008), Slovenia (2007), Grecia (2001) și Belgia, Franța, Germania, Irlanda, Spania, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia și Finlanda (1999).

Vot: miercuri, 16 iulie

Procedură: Consultare

Patru noi Comisari îi înlocuiesc pe cei care au devenit deputați europeni

Patru noi comisari europeni, nominalizați pentru a-i înlocui pe cei care au devenit deputați europeni, vor fi audiați de comisiile parlamentare luni. Cei patru care preiau funcțiile pentru restul mandatului Comisiei actuale sunt: Jyrki Katainen (Finlanda), Ferdinando Nelli Feroci (Italia), Martine Reicherts (Luxemburg) and Jacek Dominik (Polonia). Plenul va vota nominalizările miercuri dimineață.

Mandatul Comisiei actuale expiră la data de 31 octombrie 2014.

Conform Regulamentului Parlamentului, comisarii candidați vor fi invitați să apară în comisiile de specialitate din aria lor de responsabilitate.

Katainen, înlocuitor pentru Olli Rehn, va fi audiat de comisia pentru afaceri economice și monetare.

Nelli Feroci, înlocuitor pentru Antonio Tajani, va fi audiată de comisia pentru industrie, cercetare și energie.

Reicherts, înlocuitor pentr Viviane Reding, va fi audiată în comisia pentru libertăți civile.

Dominik, înlocuitor pentru Janusz Lewandowski, va fi audiat în comisia pentru bugete.

Votul privind nominalizările
Nominalizările vor fi supuse la vot în plen jmiercuri dimineață. Dacă vor primi majoritatea voturilor exprimate, noii comisari vor prelua imediat funcțiile.

Vot: miercuri, 17 iulie

Procedură: Consultare

Acuzaţiile în cazul fostului Membru al Parlamentului European Ovidiu Silaghi

Citeşte mai departe...Acuzaţiile adresate Preşedintelui Parlamentului European de atunci, Martin Schulz, că ar fi blocat o investigaţie penală în România sunt total nefondate. Contrar acuzaţiilor că Preşedintele de atunci al Parlamentului European ar fi întârziat procesarea unei cereri făcute de procurorii din România pentru ridicarea imunităţii unui Membru al Parlamentului European din România, acesta a acţionat rapid şi prompt şi astfel şi-a îndeplinit sarcinile în întregime.

Domnul Schulz a transmis dosarul în decurs de câteva săptămâni de la primirea cererii originale către Comisia pentru Afaceri Juridice (JURI). Astfel, Preşedintele Parlamentului European şi-a îndeplinit obligaţiile la timp şi într-o manieră corectă.

PE: acces deschis pentru furnizorii de internet, interzicerea taxelor de roaming

Citeşte mai departe...Cea mai recentă propunere legislativă privind “pachetul telecom” în UE votată de Parlament joi prevede ca furnizorii de acces la internet să nu poată bloca sau încetini serviciile din motive economice sau de altă natură. Deputaţii au votat şi pentru ridicarea taxelor de "roaming” pentru utilizarea telefoanelor mobile într-un alt stat membru, începând cu 15 decembrie 2015.

"Votul de azi reprezină un pas important pentru consolidarea pieţei unice a telecomunicaţiilor", a spus Pilar del Castillo Vera (PPE, ES), coordonatorul activităţii parlamentare pe acest subiect. "Parlamenul vrea abolirea până la 15 decembrie, a preţurilor cu amănuntul pentru serviciile de roaming pentru a suna, a trimite mesaje şi pentru utiliarea internetulu, precum şi îmbunătăţirea gestiunii spectrului radioelectric pentru a dezvolta 4G şi 5G în toată Europa".

"Am obţinut garanţii suplimentare pentru a menţine deschiderea internetului, asigurând că utilizatorii pot folosi aplicaţiile şi serviciile pe carele doresc, precum şi pentru consolidarea internetului ca factor cheie pentru competitivitate, creştere economică, locuri de muncă, dezvoltare socială şi inovaţie".

Raportul a fost votat cu 534 de voturi la 25, cu 58 de abţineri.

Acces egal la internet pentru furnizorii de servicii

Deputaţii vor reguli clare pentru a preveni ca furnizorii de acces la internet să promoveze unele servicii în defavoarea altora. Regulatorul UE pentru telecom, BEREC, a raportat că mai mulţi furnizori de acces la internet au blocat sau au încetinit servicii de tipul Skype, utilizat pentru efectuarea de apeluri telefonice prin internet.

Furnizorii de acces la internet ar putea oferi în continuare servicii specializate de o mai mare calitate, cum ar fi video la cerere şi aplicaţii de clouding, atâta vreme cât aceste servicii nu sunt furnizate ”în detrimentul disponibilităţii sau calităţii serviciilor de acces la internet” oferite altor companii sau servicii.

Deputaţii au scurtat lista Comisiei Europene privind cazurile ”excepţionale” în care furnizorii de acces la internet ar putea fi îndreptăţiţi să blocheze sau să încetinească internetul. Deputaţii spun că aceste practici ar trebui permise doar pentru a implementa o decizie a tribunalului, pentru a asigura securitatea reţelei sau congestiile temporare ale acesteia. Dacă astfel de ”măsuri de administrare a traficului” sunt utilizate, ele trebuie să fie ”transparente, nediscriminatorii şi proporţionate” şi ”nu trebuie menţinute mai mult decât este necesar”, mai spun ei.

Eliminarea taxelor de “roaming” în 2015

Deputaţii au modificat textul şi în sensul de a interzice taxele ”roaming” (taxe suplimentare pentru utilizarea unui telefon mobil pentru a suna, a trimite mesaje sau a accesa internetul într-un alt stat membru) peste tot în UE, începând cu 15 decembrie 2015. În cazul utilizării abuzive a serviciilor de roaming, ar putea fi totuşi aplicate unele taxe limitate, în mod excepţional, spun deputaţii.

Deputaţii subliniază că accesul la internet ar trebui să fie asigurat în concordanţă cu principiul "neuralităţii intenetului" care presupune ca tot traficul internet să fie tratat în mod egal, fără discriminare, restricţii sau interferenţe, independent de cel care trimite sau de cel care primeşte, de tip, conţinutut, aparat, serviciu sau aplicaţie.

Ce urmează

PE a votat prima lectură a propunerii legislative, pentru a consolida activitatea desfăşurată până acum şi a o transfera Parlamentului viitor. Astfel, deputaţii noi aleşi în mai pot continua activitatea desfăşurată în legislatura actuală.

Legături externe
Textele adoptate vor fi disponibile aici (03.04.2014)
Înregistrarea dezbaterii (03.04.2014)
Despre raportor - Pilar del Castillo Vera (PPE, ES)
EbS+
Material audiovizual

Ucraina: deputaţii cer sancţiuni UE împotriva companiilor energetice ruse

Citeşte mai departe...UE trebuie să sporească sancţionarea oficialilor ruşi şi să fie pregătită să impună imediat sancţiuni economice Rusiei, au spus deputaţii în votul de joi. Ei au mai cerut măsuri UE împotriva companiilor ruse şi a subsidiarelor lor, mai ales în sectorul energetic, precum şi la adresa bunurilor ruseşti aflate în UE, ca urmare violenţelor menite să destabilizeze Estul şi Sudul Ucrainei.

Parlamentul este foarte îngrijorat de situaţia aflată în continuă deteriorare şi de vărsarea de sânge în Estul şi Sudul Ucrainei. Cere Rusiei să suspende imediat sprijinul acordat separatiştilor violenţi şi miliţiilor înarmate, conduse de forţele speciale ruseşti, şi să retragă trupele de la graniţa estică a Ucrainei.

Autorităţile ucrainiene au tot dreptul să ia toate măsurile necesare, inclusiv dreptul la auto-apărare conform Cartei ONU, subliniază deputaţii, avertizând Rusia să nu folosească dreptul legitim al Ucrainei de a-şi apăra integritatea teritorială ca pretext pentru a lansa o invazie militară la scară largă.

Reuniunea de la Geneva

Deputaţii speră ca întâlnirea dintre UE, SUA, Ucraina şi Rusia de la Geneva să deschidă drumul spre o soluţie diplomatică la criză. Ei subliniază că viitoarele alegeri privind viitorul Ucrainei nu pot fi făcute decât de poporul ucrainian, printr-un proces democratic, inclusiv şi transparent. Parlamentul salută, în principiu, ideea organizării unui referendum la nivel naţional privind viitorul statut şi viitoarea organizare teritorială, aşa cum a sugerat preşedintele interimar Turchynov.

Misiunea OSCE şi alegerile prezidenţiale

Parlamentul cere extinderea Misiunii speciale de monitorizare a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) de culegere de informaţii privind activităţi paramilitare atipice, acţiuni provocatoare şi situaţia drepturilor omului în Ucraina.

Deputaţii subliniază că recent nu au fost raportate atacuri, intimidări sau discriminări ale cetăţenilor sau etnicilor ruşi sau din alte minorităţi în Ucraina. Textul mai cere ca misiuni ale Oficiului OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului, Uniunii Europene şi Parlamentului European să observe alegerile prezidenţiale din Ucraina de la 25 mai, respingând orice presiune externă pentru amânarea lor.

Parlamentul salută intenţia guvernului ucrainian de a organiza alegeri parlamentare anticipate.

Legături externe:
Textele adoptate vor fi disponibile aici (17.04.2014)
Înregistrarea dezbaterii
Concluziile Consiliului privind Ucraina (14.04.2014)

PE: limitarea comisioanelor la plata cu cardul şi siguranţa plăţilor

Citeşte mai departe...Comisioanele pe care băncile le cer de la comercianţi pentru a procesa plăţile cumpărătorilor ar putea fi limitate, conform noilor reguli votate de Parlament joi. Măsuri pentru a asigura şi mai mult plăţile online, pentru a reduce costurile şi a oferi mai multe opţiuni utilizatorilor au fost adoptate într-un vot separat în aceeaşi zi.

Comisioanele la plata cu cardul îi costă pe comercianţii UE peste 10 miliarde de euro pe an, conform datelor Comisiei Europene. Aceste taxe nu sunt foarte clare pentru utilizatorii cardurilor, fiind şi diferite de la un stat membru la altul, întrucât nu sunt fixate de lege, ci de autorităţile naţionale în domeniul competiţiei. Comercianţii sunt taxaţi pentru fiecare tranzacţie cu cardul, adăugând aceste costuri la preţurile bunurilor sau serviciilor pe care le vând.

Comisioanele: clare şi limitate

Comisioanele de serviciu sau de “interschimb” pe care le aplică băncile pentru a procesa tranzacţiile efectuate în scheme de tipul Visa şi MasterCard ar putea fi limitate la 0,3% din valoarea tranzacţiei pentru cardurile de credit şi 7 eurocenţi sau 0,2% din valoarea tranzacţiei (suma mai mică), pentru cardurile de debit.

Aceste limite s-ar putea aplica atât plăţilor interne, cât şi celor transfrontaliere în UE şi ar putea avea efect la un an după intrarea în vigoare a noilor reglementări. În timp, comisioanele mai mici s-ar putea tranduce în preţuri mai mici pentru utilizatorii de carduri.

Siguranţa plăţilor online

Regulile privind siguranţa plăţilor online, votate de asemenea joi, ar putea fi actualizate pentru a ţine pasul cu progresul tehnic, dezvoltările pieţei şi numărul tot mai mare de plăţi efectuate online. Utilizatorii de astfel de servicii ar trebui să primească un set uniform de informaţii despre, de exemplu, toate comisioanele, termenele de execuţie, informaţiile de contact şi, acolo unde este cazul, ratele de schimb, care ar trebui exprimate clar.

Plăţile neautorizate ar putea fi rambursate în termen de 24 de ore de la notificare, iar clienţii ar putea fi obligaţi să suporte pierderi de până la 50 de euro în cazul utilizării ilegale a unor carduri sau echipamente de plată furate sau pierdute.

Costuri mai mici şi mai multe opţiuni pentru serviciile de plăţi

Un plătitor care utilizează un cont online ar putea avea dreptul să utilizeze programul sau echipamentele pentru plăţi puse la dispoziţie de o terţă parte autorizată, la alegerea sa, iar plăţile ar putea fi executate în numele său de către respectivul furnizor, fără taxe suplimentare pentru destinatarul plăţii.

Furnizorii de servicii de plăţi ar putea să fie obligaţi să facă publice, la cerere, costurile reale ale procesării plăţilor. Mai mult, limitele pentru comisioanele pentru serviciul de plăţi ar trebui incluse în viitoarele reguli UE privind plăţile cu cardul şi ar trebui să fie aplicate indiferent de echipamentul specific prin care se efectuează plata sau de modalitatea de execuţie.

Ce urmează

Parlamentul European a votat amendamentele sale la propunerea legislativă pentru a consolida ceea ce s-a facut până acum, pentru a transmite următorului Parlament. Astfel, noii deputaţi aleşi în mai vor putea decide să nu înceapă de la zero, ci să continue munca depusă în cursul prezentei legislaturi.

Legături externe
- Textele adoptate vor fi disponibile aici (03.04.2014)
- Înregistrarea dezbaterii (03.04.2014)
- Despre raportor - Pablo Zalba Bidegain (PPE, ES)
- Etapele procedurii legislative - plăţile cu cardul
- Despre raportor - Diogo Feio (PPE, PT)
- Etapele procedurii legislative - tranzacţiile de plăţi
- Material audiovizual

PE: măsuri împotriva pungilor de plastic poluante

Citeşte mai departe...Statele membre vor fi obligate să reducă utilizarea pungilor de plastic obişnuite, care sunt cele mai poluante, cu cel puţin 80% până în 2019, conform propunerilor legislative adoptate de Parlament miercuri. Deputaţii recomandă utilizarea taxelor, a restricţiilor pe piaţă sau măsurile de interzicere. Deşeurile din pungi de plastic reprezintă o mare problemă de mediu, întrucât acestea poluează mai ales cursurile de apă şi eco-sistemele acvatice.

"Deputaţii au votat astăzi pentru a întări în mod semnificativ propunerile legislative ale UE menite să reducă utilizarea pungilor de plastic şi transformarea lor în deşeuri, mai ales pentru a include ţinte obligatorii de reducere la nivel european, precum şi pentru a include cerinţa ca pungile de plastic să nu fie distribuite gratuit. Aşa cum s-a demonstrat în unele state, reducerea semnificativă a consumului de pungi de plastic este realizabilă printr-o politică coerentă. Eliminarea graduală de pe piaţă a acestor pungi este o soluţie la îndemână la problema deşeurilor de plastic răspândinte în mediu", a spus raportorul Margrete Auken (Verzi/EFA, DK), al cărei raport a fost aprobat cu 539 voturi pentru, 51 împotrivă şi 72 abţineri.

Țintele de reducere: 50% până în 2017, 80% până în 2019

Deputaţii spun că pungile uşoare de plastic, mai subţiri de 50 de microni - marea majoritate a pungilor de plastic utilizate în UE având aceste caracteristici - sunt mai puţin reutilizabile decât modelele mai groase şi devin mai uşor gunoi. De asemenea, ele au o capacitate mai mare de a polua mediul.

Statele membre vor fi obligate să înjumătăţească, cel puţin, consumul lor până în 2017, şi să îl reducă doi ani mai târziu cu cel puţin 80%. Ele vor putea utiliza măsuri cum ar fi taxele, restricţiile pe piaţă sau interzicerile pentru a împiedica magazinele să ofere pungi de plastic gratuit, cu excepţia celor foarte uşoare, utilizate pentru a împacheta alimentele, cum ar fi carnea crudă, peştele, produsele lactate.

Pungile de plastic utilizate pentru a împacheta alimentele de tip fructe, legume şi dulciuri ar trebui înlocuite până în 2019 cu pungi din hârtie reciclată sau biodegradabile şi cu pungi care ar putea deveni compost. Cerinţele pentru ambalaje biodegradabile sau care pot deveni compost ar trebui modificate, spun deputaţii.

Background

În 2010, fiecare cetăţean UE a utilizat, estimativ, 198 de pungi de plastic, dintre care aproximativ 90% erau din cele uşoare; acestea sunt reutilizate mai rar decât pungile mai groase şi sunt mai pasibile să devină deşeu. Într-un scenariu obişnuit, consumul de pungi de plastic este posibil să continue să crească. Conform studiului de impact al Comisiei Europene, peste opt miliarde de pungi de plastic au devenit deşeu în UE în 2010.

Ce urmează

Parlamentul a votat în prima lectură pentru a se asigura că activitatea din acest mandat poate fi continuată de noul Parlament, ca bază pentru negocierile ulterioare cu statele membre.

Legături externe:
Textele adoptate vor fi disponibile aici (16.04.2014)
Despre raportor - Margrete Auken (Verzi/EFA, DK)
Etapele procedurii legislative
Studiul de impact al Comisiei
EbS+
Material audiovizual

PE - Deputații reduc taxele vamale pentru importurile din Ucraina

Citeşte mai departe...Aproximativ 98% din taxele vamale pe care exportatorii ucrainieni de fier, oţel, produse de fermă şi utilaje le plătesc la graniţele UE vor fi eliminate ca urmare a unei propuneri sprijinite de Parlamentul European joi. Această măsură unilaterală va contribui la întărirea economiei Ucrainei, prin economisirea de către producători şi exportatori a 487 de milioane de euro pe an.

"Parlamentul European a susţinut de mulţi ani aspiraţiile europene ale Ucrainei. Aceasta este prima noastră şansă să demonstrăm susţinerea noastră în termeni practici, pentru a ajuta Ucraina pe perioada crizei economice cu care se confruntă în prezent, din cauza diminuării rezervelor de valută şi în faţa presiunilor tot mai mari ale Kremlinului", spus raportorul Pawel Zalewski (PPE, PL). "Dacă Putin închide pieţele ruseşi pentru exporturile ucrainene, noi le deschidem", a adăugat el. Parlamentul European a susţinut propunerea sa cu 531 de voturi pentru la 88 împotrivă, cu 20 de abţineri.

Ce tarife vor fi tăiate?

Această măsură comercială unilaterală, stabilită să intre în vigoare din mai 2014, va elimina 94,7% din tarifele UE aplicate în prezent importurilor de bunuri industriale din Ucraina şi le va reduce pe celelalte, aplicabile câtorva bunuri industriale.

De asemenea, tarifele UE vor fi eliminate la peste 80% din exporturile Ucrainei de produse de fermă.

UE va restricţiona volumul produselor ”sensibile”, cum ar fi cerealele, porcul, vita, puiul şi alimentele procesate, care pot fi importate fără taxe, astfel încât interesele producătorilor UE din domeniu să nu fie afectate.

O măsură temporară şi unilaterală

Această măsură comercială ”preferenţială” a UE nu cere reciprocitate Ucrainei prin eliminarea propriilor taxe vamale pe importurile din UE, însă cere ca aceste taxe să nu fie crescute.

Va trebui ca importurile din Ucraina să respecte regulile UE privind etichetarea originii, iar autorităţile ucrainiene vor fi obligate să se asigure că bunurile din terţe state nu vor intra în UE prin Ucraina, pretinzând că provin de acolo.

Măsura oferă UE posibilitatea de a reimpune tarifele dacă fluxul de importuri din Ucraina în UE atinge volume care cauzează sau ameninţă să cauzeze dificultăţi serioase producătorilor din UE din acelaşi domeniu.

Măsurile se vor aplica de la data aprobării finale până la 1 noiembrie 2014 sau până când acordul de asociere UE-Ucraina va intra în vigoare, incluzând un acord comercial cuprinzător şi detaliat care să aibă în vedere liberalizarea comerţului.

Ce urmează

Măsura trebuie să fie aprobată formal de Consiliul de Miniştri. Șeful politicii externe a UE Catherine Ashton a anunţat deja că aceste măsuri preferenţiale ”vor fi începe să fie aplicate în câteva săptămâni”.

Legături externe
- Textele adoptate vor fi disponibile aici (03.04.2014)
- Înregistrarea dezbaterii (02.04.2014)
- Înregistrarea conferinţei de presă (03.04.2014 at 14.30)
- Despre raportor - Pawel Zalewski (PPE, PL)
- Etapele procedurii legislative
- Material audiovizual
- EbS

PE: noi reguli privind finanţarea partidelor şi fundaţiilor politice UE

Citeşte mai departe...Parlamentul a aprobat miercuri propunerile de reformă a finanţării şi a statutului legal ale partidelor politice europene şi ale fundaţiilor afiliate lor. Noile reguli, agreate informal cu Consiliul, vor clarifica finanţele acestor entităţi şi vor întări caracterul lor european. Din acord mai face parte şi o metodă de a monitoriza respectarea regulilor şi de a impune penalităţi pentru încălcări.

Noile reguli au fost aprobate cu 539 voturi pentru, la 103 împotrivă, cu 20 abţineri.

Statutul legal UE

Partidele politice europene (EUPPs) şi fundaţiile afiliate lor trebuie create conform legislaţiei UE pentru a putea trece peste obstacolele ridicate de diversitatea formelor legale naţionale şi pentru a asigura standardele cele mai înalte de transparenţă şi responsabilitate, se arată în text.

Mai multă transparenţă şi flexibilitate financiară

Noile reguli vor ajuta partidele şi fundaţiile europene să genereze propriile resurse, ridicând pragul donaţiilor de la 12 000 euro la 18 000 euro per donator pe an. Pentru donaţiile mai mari de 3000 de euro, numele donatorului şi sumele donate vor fi făcute publice (pentru sumele între 1500 de euro şi 3000 de euro, va fi necesar consimţământul prealabil al donatorului).

Penalităţi

În legislaţie se arată că Parlamentul European şi o autoritate independentă vor fi responsabile pentru evaluarea respectării regulilor.

Autoritatea, selectată de trei instituţii europene, va fi singura responsabilă de verificarea respectării regulilor privind înregistrarea şi decizia de retragere a unui EEUP. De asemenea, se va ocupa de celelalte cerinţe referitoare la fonduri non-UE (de exemplu, donaţii şi contribuţii). Dacă regulile sunt încălcate, autoritatea va cere măsuri corective, iar dacă acestea nu vor fi luate, vor putea fi impuse penalităţi sub formă de amenzi, iar ca ultim resort, va fi impusă retragerea, ceea ce va face ca partidul să nu mai fie eligibil pentru finanţare.

Parlamentul va impune penalităţi pentru utilizarea necorespunzătoare a fondurilor UE, de exemplu în cazuri de nerespectare a obligaţiilor de raportare şi transparenţă sau de condamnare penală.

Respectarea valorilor UE este o condiţie preliminară

Respectarea valorilor europene, aşa cum sunt exprimate în articolul 2 din Tratatul UE, reprezintă o condiţie preliminară pentru orice alianţă de partide naţionale care cere statut şi finanţare UE. Pentru a accesa fondurile europene, un EEUP trebuie, de asemenea, să aibă cel puţin un deputat european ales.

Dacă există îndoieli privind respectarea valorilor UE, autoritatea va efectua o verificare şi, după consultarea unei comisii de "persoane eminente independente", poate decide să elimine respectivul partid. Autoritatea poatea decide să elimine un EEUP doar în cazul unei încălcări grave şi niciodată înainte cu mai puţin de două luni de alegerile europene. Decizia se va aplica dacă Parlamentul European şi Consiliul nu obiectează şi poate fi contestată la Curtea de Justiţie.

Fără finanţări pentru alegeri naţionale sau campanii pentru referendumuri

Statutul european nu va permite unui EEUP să nominalizeze candidaţi pentru alegeri naţionale sau europene sau să participe în campanii pentru referendumuri. Aceste chestiuni rămân în compentenţa naţională a statelor membre.

Ce urmează şi intrarea în vigoare

Acordul trebuie agreat formal de Consiliu. Regulamentul va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2017.

Legături externe:
Textele adoptate vor fi disponibile aici (16.04.2014)
Înregistrarea dezbaterii (15.05.2014)
EbS+ (15.04.2014)
Despre raportor - Marietta Giannakou (PPE, EL)
Granturi de la Parlamentul European pentru partidele politice la nivel european 2004-2013
Etapele procedurii legislative
Interviu cu raportorul Giannakou
Sursa foto: qmagazine.ro

România a trimis oficial propunerea de Acord de Parteneriat 2014-2020 Comisiei Europene

Citeşte mai departe...Ministerul Fondurilor Europene a trimis oficial propunerea de Acord de Parteneriat 2014-2020 Comisiei Europene, prin sistemul informatic de comunicare – Structural Funds Communication (SFC), în data de 31 martie a.c.

“După ce a trimis în trecut versiuni de lucru ale acestui document în cadrul dialogului informal, România a trimis oficial, astăzi, Comisiei Europene propunerea de Acord de Parteneriat. Transmiterea oficială a acestui document înseamnă că România se apropie de momentul semnării Acordului de Parteneriat. Potrivit regulamentelor europene, Comisia are la dispoziţie trei luni pentru a analiza documentul, perioadă de timp care poate fi întreruptă dacă statului membru îi sunt transmise  comentarii pe marginea acestui document, proces absolut normal aplicabil tuturor statelor UE. Totodată, subliniez că România nu înregistrează nicio întârziere în trimiterea propunerii de Acord de Parteneriat, termenul limită prevăzut de regulamentul UE fiind 22 aprilie 2014”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

 

Alocările financiare indicative la nivelul programelor operaţionale pentru perioada 2014-2020:

 

Programul

Alocarea financiară indicativă pentru perioada 2014-2020

Programul Operaţional Infrastructură Mare

9,5 mld. euro

Programul Operaţional Regional

6,7 mld. euro

Programul Operaţional Capital Uman

4,2 mld. euro

Programul Operaţional Competitivitate

1,2 mld. euro

Programul Operaţional Capacitate Administrativă

0,55 mld. euro

Programul Operaţional Asistență Tehnică

0,21 mld. euro

programele de cooperare transfrontalieră

0,45 mld. euro

 

Sistemul de implementare a fondurilor europene va fi mult mai eficient în perioada 2014-2020, datorită simplificării structurii instituţionale. Suplimentar, sistemul va fi mai bine coordonat, fiind stabilite atribuții de autoritate de management numai la nivelul a trei ministere:

  • Ministerul Fondurilor Europene va fi autoritate de management pentru: Programul Operaţional Infrastructură Mare, Programul Operaţional Capital Uman, Programul Operaţional Competitivitate şi Programul Operaţional Asistență Tehnică;
  • Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice va fi autoritate de management pentru: Programul Operaţional Regional, Programul Operaţional Capacitate Administrativă, respectiv pentru programele de cooperare teritorială europeană;
  • Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va fi autoritate de management pentru Programul Național pentru Dezvoltare Rurală, respectiv Programul Operaţional pentru Pescuit.

Totodată, coordonarea va ține seama de lecțiile învățate în perioada 2007-2013 și va urmări eficientizarea procesului de implementare și reducerea poverii administrative, iar concentrarea tematică a fondurilor va asigura obținerea unui impact semnificativ al investițiilor, respectiv continuitatea intervențiilor sustenabile din actuala perioadă de programare.

 

NOTĂ:

Propunerea de Acord de Parteneriat transmisă Comisiei Europene este disponibilă pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, la următorul link: http://www.fonduri-ue.ro/document-consultativ/propunerea-oficiala-a-acordului-de-parteneriat-2014-2020

Newsletter

Facebook

Statistici

Vizitatori
507
Articole
3392
Număr afișări articole
6838848
Vizitatori

Statistici

Azi91
Ieri406
Saptamana91
Luna18052
Total2602494

Currently are 82 guests and no members online

Sondaj

Sunteti multumit de activitatea primarului IULIAN BADESCU?

Da - 15.8%
Nu - 84.2%

Total votes: 2585
The voting for this poll has ended on: 28 Oct 2015 - 00:00

Conect

Parteneri

Telefoane utile

Apel unic de urgenta
112
CJ Prahova
0244/597171
IPJ Prahova
0244/595.340
Garda de mediu
0244/544.495
Ag. Ptr. Protectia Mediului
0244 / 544.134
Telefonul primarului
0800.800.884
Protectia consumatorului
0244/ 576.436
Prefectura Prahova
0244/ 51.45.45
Electrica
0244/ 929; 0244/ 405.701
Distrigaz
0244.597.786
Apa Nova
0244.407.600
Anticorupţie
0800.806.806

Autentificare

Copyright © 2017 INCOMOD. Ziar on line din Ploiesti, din Prahova, din Romania!. Toate drepturile rezervate.
Joomla! este software liber, distribuit sub licența GNU General Public License.