Atentie, Cezar Stoichiciu: iata solutiile pentru ca echipa feminina de handbal sa traiasca. Si sa nu te mai lovesti de Nicoleta Craciunoiu cand ceri bani de la buget

f_200_200_15658734_00_images_2012_Parerea_mea_stochiciu.jpgIeri, samabata 17 septembrie 2016, am fost la sala Sporturilor Olimpia pentru a vedea ceea ce urma sa fie ultimul meci al echipei de handbal feminin CSM Ploiesti in competitiile europene, dar si in cele interne. Spun “urma sa fie”, pentru ca prin solutiile pe care le-am gasit si le voi expune aici, numai daca exista rea-vointa, echipa nu va merge mai departe. Trebuie sa spun ca am vazut sapte fete admirabile care au luptat pana la epuizare pentru un meci a carei perspectiva in caz de victorie era sumbra.

Istoria e asa. Am ajuns la sala, m-am asezat langa Cezar Stoichiciu si Cristi Nica, cei doi directori ai CSM Ploiesti,  pentru a urmari meciul cu echipa feroeza si am intrebat daca intradevar este ultimul meci atat in Liga Nationala cat si in Cupele europene. Raspunsul a fosta transant, DA. Mi s-a spus ca dupa acest meci fetele nu vor mai fi jucatoarele CSM Ploiesti si astfel, nu mai pot participa in competitiile interne si cu atat mai putin in cele europene. Adica aceasta echipa urmeaza sa moara pentru ca nu a primit finantare de la primaria Ploiesti pentru ca sa participe la competitii si pentru ca handbalistele nu mai primesc veniturile care li se cuvin de 5(cinci) luni. Din cauza cui? As fi tentat sa spun a Nicoletei Craciunoiu, dar nu este numai vina ei.

In acest moment, situatia este in felul urmator: Alina Ifrim si Daciana Curtean sunt inca jucatoarele CSM Ploiesti. De aici pornim discutia…

Prin urmare, am refuzat acest raspuns si am spus ca vreau sa vorbesc cu un oficial din federatie. Intre timp, in sala si-a facut aparitia si viceprimarul Cristian Ganea, cu care am vorbit pe aceeasi tema si impreuna, toti patru, am mers sa discutam cu Mihai Bocan, secretarul general al Federatiei Romane de Handbal, prezent la acest meci.

Intrebarile au fost asa:

  1. Avand in vedere ca exista echipa de junioare, pentru a nu se pierde locul in Liga nationala si a exista o continuitate pana la remedierea situatiei financiare si aducerea altor jucatoare performante, se pot prezenta junioarele lameciurile din Liga Nationala conform regulamentului FRH?( n.r.- la acel moment nu stiam ca au ramas in lot Alina Ifrim si Daciana Curtean)

Raspunsul a fost DA, se poate.

  1. Avand in vedere ca este un caz de forta majora ce s-a intamplat la Ploiesti si echipa nu mai are aceeasi componenta de maine incolo, se poate sa fie inscrise alte jucatoare in turul doi al Cupei EHF, conform regulamentului acestei competitii?

Raspunsul a fost DA.

Asadar, din punct de vedere al regulamentelor, atat cele interne, cat si cele europene, posibilitatea de a continua si a reface aceasta echipa frumoasa exista. Ce facem cu banii veti spune? De unde facem rost de ei daca Nicoleta Craciunoiu, care se crede miezul din Fanta, nu vrea sa ii dea catre aceasta echipa?

Iata solutia, iar ea trebuie sa fie pusa in aplicare incepand de luni 19 septembrie 2016, de catre directorul CSM Ploiesti, Cezar Stoichiciu si nu va mai fi nevoie de nicio Nicoleta Craciunoiu, decat pentru banii pentru participare la competitiile sportive, indemnizatii juniori, transport s.a.m.d, bani care sunt garantati din bugetul local de Legea 69/2000, cu privire la educatie fizica si sport( n.r.- invitam pe Nicoleta Craciunoiu sa citeasca art. 12 si 13, in primul rand, din aceasta lege).

Trebuie sa stiti ca o discutie prealabila referitor ceea ce va voi spune ca este o soluitie, am avut cu Cezar Stoichiciu, la masa de dupa meci la care am particpat, in timp cat am bazut doua sticle de jumatate de litru, de ceai Lipton…de zmeura. Multumesc pentru invitatie. Directorul CSM a spus ca are disponibilitate pentru a se implica in a pune aceasta masura in practica si a rezolva situatia.

Nu vreau sa va mai fierb…Asadar este vorba, in prima faza de identificarea unor firme mari, companii multi nationale din Ploiesti si, slava Domnului, sunt destule, daca ne gandim doar la Bergenbier sau Coca Cola.

Dupa discutiile care ar putea avea loc cu directorii acestor firme care trebuie sa demnistreze responsabilitate sociala si implicare, se pot incheia contracte de asociere in participatiune( sediul materiei este Codul Civil, art. 1491-1531 si Codul Comercial, art. 251 si art. 7 alin 1 din Codul Civil- pe care le regasiti mai jos dle Cezar Stoichiciu si dna Melania Dragomir).

Asocierea in participatiune dintre CSM Ploiesti si o firma privata este posibila si poate fi facuta de indata, daca exista prevazut in statutul CSM acest lucru. Daca nu, nicio problema. De indata se pot intruni factorii de decizie si pot  modifica statutul prin Hotarare de Consiliu Local, in cel mai scurt timp.

Asocierea in participatiune trebuie sa fie facuta cu un singur scop…acela de a prevedea incheierea unor contracte de mecenat intre compania multinationala cu care se face asocierea si sportivele senioare si antrenori, indidual. Astfel, Nicoleta Craciunoiu nu va mai avea niciun cuvant de spus in legatura cu valoarea salariilor pentru care probabil ca isi baga unghia in gat, ca pitigoiul, cand le vede ca sunt de cateva mii de euro, dar neintelegand ca performanta nu se tine cu salariul minim pe economie.

Contractele de mecenat au sediul materiei in OG 36/1998, art. 1 alin 3, art. 4 alin 2 si art. 5, pe care, cum spuneam le regaqsiti mai jos.

Si mai simplu, intai se identifica potentialele firme mari, care platesc impozitte imense la stat si isi pot permite sa incheie contracte de mecenat cu sportivele, adica ele sa fie platite din alta sursa decat bugetul local. Cum spuneam, banii de competitii, pentru arbitri, indemnizatiile junoarele revin in sarica primariei, fiind garantate de legea sportului.

In cadrul asocierii in participatiune, fiecare parte are rolul ei, CSM dispune de sportive pentru antrenamente si compettitii, iar compania care asigura mecenatul le plateste pe sportive si antrenori.

Clauzele trebuie sa fie foarte clare, bine definite si fircare parte sa isi cunoasca rilul in aceasta asociere.

Din punctul meu de vedere nu exista probleme cate solutii sunt, dar mai trebuie bunavointa pentru a le pune in practica.

Propunerea mea il vizeaza doare pe Cezar Stoichiciu, in calitatea de director pe care o are si, cu siguranta, vrea sa si-o pastreze. I-am dat solutia care il poate face mare, dar nu el ma interseaza in aceasta ecuatie, ci fetele acestea minunate care au aratat un mare carcater. Stoichiciu trebuie sa arate si el si sa porneasca cu jalba in protap pe la marile companii, care pot asigura salariile sportivelor si antrenorilor performanti. Nu trebuie sa ia o singura firma toti sportivii, ci pot fi mai multe firme.

Solutia aceasta a fost intens dezbatuta cu dna avocat Claudia Dumitrescu, un alt om de carcater cu care am de a face si care ma sprijina pro-bono in cazul CSM Ploiesti si concluzia este ca se poate rezolva foarte usor.

Astept din partea lui Cezar Stoichiciu implicare imediata si directa. In cazul in care nu va tine cont de ce a spus, anume ca se va implica pentru a putea face contractele de mecenat cu firmele mari, atunci ii cer de pe acum DEMISIA. Imi va fi foarte clar ca ori nu poate, ori nu vreau si echipa de handbal CSM Ploiesti a murit si din cauza lui.

Mai jos aveti sediul materiei invocate pentru a putea face contractele in participatiune si a incheia contractele de mecenat cu antrenorii si sportivele senioare de valoare, pe langa Alina Ifrim si Daciana Curtean, care au ramas in lot si pe langa care pot creste si junioarele care au avut rezultate foarte bune.

Sper ca si domnul primar, domnii viceprimari si consilierii locali sa se implice si sa sprijine aceste idei, pentru ca sa visam frumos la Ploiesti alaturi de fetele minunate prezente si viitoare de la CSM Ploiesti, in competitiile interne si internationale.

 

 

Cod Civil

ART. 1.491

 

  Plata făcută cu bunul altuia

  (1) Atunci când, în executarea obligaţiei sale, debitorul predă un bun care nu îi aparţine sau de care nu poate dispune, el nu poate cere creditorului restituirea bunului predat decât dacă se angajează să execute prestaţia datorată cu un alt bun de care acesta poate dispune.

  (2) Creditorul de bună-credinţă poate însă restitui bunul primit şi solicita, dacă este cazul, daune-interese pentru repararea prejudiciului suferit.

  ART. 1.492

 

  Darea în plată

  (1) Debitorul nu se poate libera executând o altă prestaţie decât cea datorată, chiar dacă valoarea prestaţiei oferite ar fi egală sau mai mare, decât dacă creditorul consimte la aceasta. În acest din urmă caz, obligaţia se stinge atunci când noua prestaţie este efectuată.

  (2) Dacă prestaţia oferită în schimb constă în transferul proprietăţii sau al unui alt drept, debitorul este ţinut de garanţia contra evicţiunii şi de garanţia contra viciilor lucrului, potrivit regulilor aplicabile în materia vânzării, cu excepţia cazului în care creditorul preferă să ceară prestaţia iniţială şi repararea prejudiciului. În aceste cazuri, garanţiile oferite de terţi nu renasc.

  ART. 1.493

 

  Cesiunea de creanţă în locul executării

  (1) Atunci când, în locul prestaţiei iniţiale, este cedată o creanţă, obligaţia se stinge în momentul satisfacerii creanţei cedate. Dispoziţiile art. 1.568-1.584 sunt aplicabile în mod corespunzător.

  (2) Dacă, potrivit înţelegerii părţilor, obligaţia în locul căreia debitorul îşi cedează propria creanţă se stinge încă de la data cesiunii, dispoziţiile art. 1.586 sunt aplicabile în mod corespunzător, cu excepţia cazului în care creditorul preferă să ceară prestaţia iniţială.

  ART. 1.494

 

  Locul plăţii

  (1) În lipsa unei stipulaţii contrare ori dacă locul plăţii nu se poate stabili potrivit naturii prestaţiei sau în temeiul contractului, al practicilor statornicite între părţi ori al uzanţelor:

  a) obligaţiile băneşti trebuie executate la domiciliul sau, după caz, sediul creditorului de la data plăţii;

  b) obligaţia de a preda un lucru individual determinat trebuie executată în locul în care bunul se afla la data încheierii contractului;

  c) celelalte obligaţii se execută la domiciliul sau, după caz, sediul debitorului la data încheierii contractului.

  (2) Partea care, după încheierea contractului, îşi schimbă domiciliul sau, după caz, sediul determinat, potrivit prevederilor alin. (1), ca loc al plăţii, suportă cheltuielile suplimentare pe care această schimbare le cauzează.

  ART. 1.495

 

  Data plăţii

  (1) În lipsa unui termen stipulat de părţi sau determinat în temeiul contractului, al practicilor statornicite între acestea ori al uzanţelor, obligaţia trebuie executată de îndată.

  (2) Instanţa poate stabili un termen atunci când natura prestaţiei sau locul unde urmează să se facă plata o impune.

  ART. 1.496

 

  Plata anticipată

  (1) Debitorul este liber să execute obligaţia chiar înaintea scadenţei dacă părţile nu au convenit contrariul ori dacă aceasta nu rezultă din natura contractului sau din împrejurările în care a fost încheiat.

  (2) Cu toate acestea, creditorul poate refuza executarea anticipată dacă are un interes legitim ca plata să fie făcută la scadenţă.

  (3) În toate cazurile, cheltuielile suplimentare cauzate creditorului de faptul executării anticipate a obligaţiei sunt în sarcina debitorului.

  ART. 1.497

 

  Data plăţii prin virament bancar

  Dacă plata se face prin virament bancar, data plăţii este aceea la care contul creditorului a fost alimentat cu suma de bani care a făcut obiectul plăţii.

  ART. 1.498

 

  Cheltuielile plăţii

  Cheltuielile plăţii sunt în sarcina debitorului, în lipsă de stipulaţie contrară.

  SECŢIUNEA a 4-a

  Dovada plăţii

  ART. 1.499

 

  Mijloace de dovadă

  Dacă prin lege nu se prevede altfel, dovada plăţii se face cu orice mijloc de probă.

  ART. 1.500

 

  Chitanţa liberatorie

  (1) Cel care plăteşte are dreptul la o chitanţă liberatorie, precum şi, dacă este cazul, la remiterea înscrisului original al creanţei.

  (2) Cheltuielile întocmirii chitanţei sunt în sarcina debitorului, în lipsă de stipulaţie contrară.

  (3) În cazul în care creditorul refuză, în mod nejustificat, să elibereze chitanţa, debitorul are dreptul să suspende plata.

  ART. 1.501

 

  Prezumţia executării prestaţiei accesorii

  Chitanţa în care se consemnează primirea prestaţiei principale face să se prezume, până la proba contrară, executarea prestaţiilor accesorii.

  ART. 1.502

 

  Prezumţia executării prestaţiilor periodice

  Chitanţa dată pentru primirea uneia dintre prestaţiile periodice care fac obiectul obligaţiei face să se prezume, până la proba contrară, executarea prestaţiilor devenite scadente anterior.

  ART. 1.503

 

  Remiterea înscrisului original al creanţei

  (1) Remiterea voluntară a înscrisului original constatator al creanţei, făcută de creditor către debitor, unul din codebitori sau fideiusor, naşte prezumţia stingerii obligaţiei prin plată. Proba contrară revine celui interesat să dovedească stingerea obligaţiei pe altă cale.

  (2) Dacă înscrisul original remis voluntar este întocmit în formă autentică, creditorul are dreptul să probeze că remiterea s-a făcut pentru un alt motiv decât stingerea obligaţiei.

  (3) Se prezumă, până la proba contrară, că intrarea persoanelor menţionate la alin. (1) în posesia înscrisului original al creanţei s-a făcut printr-o remitere voluntară din partea creditorului.

  ART. 1.504

 

  Plata prin virament bancar

  (1) Dacă plata se face prin virament bancar, ordinul de plată semnat de debitor şi vizat de instituţia de credit plătitoare prezumă efectuarea plăţii, până la proba contrară.

  (2) Debitorul are oricând dreptul să solicite instituţiei de credit a creditorului o confirmare, în scris, a efectuării plăţii prin virament. Această confirmare face dovada plăţii.

  ART. 1.505

 

  Liberarea garanţiilor

  Dacă părţile nu au convenit că garanţiile vor asigura executarea unei alte obligaţii, creditorul care a primit plata trebuie să consimtă la liberarea bunurilor afectate de garanţiile reale constituite pentru satisfacerea creanţei sale, precum şi să restituie bunurile deţinute în garanţie, dacă este cazul.

  SECŢIUNEA a 5-a

  Imputaţia plăţii

  ART. 1.506

 

  Imputaţia plăţii făcută prin acordul părţilor

  (1) Plata efectuată de debitorul mai multor datorii faţă de acelaşi creditor, care au acelaşi obiect, se impută asupra acestora conform acordului părţilor.

  (2) În lipsa acordului părţilor, se aplică dispoziţiile prezentei secţiuni.

  ART. 1.507

 

  Imputaţia făcută de debitor

  (1) Debitorul mai multor datorii care au ca obiect bunuri de acelaşi fel are dreptul să indice, atunci când plăteşte, datoria pe care înţelege să o execute. Plata se impută mai întâi asupra cheltuielilor, apoi asupra dobânzilor şi, la urmă, asupra capitalului.

  (2) Debitorul nu poate, fără consimţământul creditorului, să impute plata asupra unei datorii care nu este încă exigibilă cu preferinţă faţă de o datorie scadentă, cu excepţia cazului în care s-a prevăzut că debitorul poate plăti anticipat.

  (3) În cazul plăţii efectuate prin virament bancar, debitorul face imputaţia prin menţiunile corespunzătoare consemnate de el pe ordinul de plată.

  ART. 1.508

 

  Imputaţia făcută de creditor

  (1) În lipsa unei indicaţii din partea debitorului, creditorul poate, într-un termen rezonabil după ce a primit plata, să indice debitorului datoria asupra căreia aceasta se va imputa. Creditorul nu poate imputa plata asupra unei datorii neexigibile ori litigioase.

  (2) Atunci când creditorul remite debitorului o chitanţă liberatorie, el este dator să facă imputaţia prin acea chitanţă.

  ART. 1.509

 

  Imputaţia legală

  (1) Dacă niciuna dintre părţi nu face imputaţia plăţii, vor fi aplicate, în ordine, următoarele reguli:

  a) plata se impută cu prioritate asupra datoriilor ajunse la scadenţă;

  b) se vor considera stinse, în primul rând, datoriile negarantate sau cele pentru care creditorul are cele mai puţine garanţii;

  c) imputaţia se va face mai întâi asupra datoriilor mai oneroase pentru debitor;

  d) dacă toate datoriile sunt deopotrivă scadente, precum şi, în egală măsură, garantate şi oneroase, se vor stinge datoriile mai vechi;

  e) în lipsa tuturor criteriilor menţionate la lit. a)-d), imputaţia se va face proporţional cu valoarea datoriilor.

  (2) În toate cazurile, plata se va imputa mai întâi asupra cheltuielilor de judecată şi executare, apoi asupra ratelor, dobânzilor şi penalităţilor, în ordinea cronologică a scadenţei acestora, şi, în final, asupra capitalului, dacă părţile nu convin altfel.

  SECŢIUNEA a 6-a

  Punerea în întârziere a creditorului

  ART. 1.510

 

  Cazuri de punere în întârziere a creditorului

  Creditorul poate fi pus în întârziere atunci când refuză, în mod nejustificat, plata oferită în mod corespunzător sau când refuză să îndeplinească actele pregătitoare fără de care debitorul nu îşi poate executa obligaţia.

  ART. 1.511

 

  Efectele punerii în întârziere a creditorului

  (1) Creditorul pus în întârziere preia riscul imposibilităţii de executare a obligaţiei, iar debitorul nu este ţinut să restituie fructele culese după punerea în întârziere.

  (2) Creditorul este ţinut la repararea prejudiciilor cauzate prin întârziere şi la acoperirea cheltuielilor de conservare a bunului datorat.

  ART. 1.512

 

  Drepturile debitorului

  Debitorul poate consemna bunul pe cheltuiala şi riscurile creditorului, liberându-se astfel de obligaţia sa.

  ART. 1.513

 

  Procedură

  Procedura ofertei de plată şi a consemnaţiunii este prevăzută de Codul de procedură civilă.

  ART. 1.514

 

  Vânzarea publică

  (1) Dacă natura bunului face imposibilă consemnarea, dacă bunul este perisabil sau dacă depozitarea lui necesită costuri de întreţinere ori cheltuieli considerabile, debitorul poate porni vânzarea publică a bunului şi poate consemna preţul, notificând în prealabil creditorului şi primind încuviinţarea instanţei judecătoreşti.

  (2) Dacă bunul este cotat la bursă sau pe o altă piaţă reglementată, dacă are un preţ curent sau are o valoare prea mică faţă de cheltuielile unei vânzări publice, instanţa poate încuviinţa vânzarea bunului fără notificarea creditorului.

  ART. 1.515

 

  Retragerea bunului consemnat

  Debitorul are dreptul să retragă bunul consemnat cât timp creditorul nu a declarat că acceptă consemnarea sau aceasta nu a fost validată de instanţă. Creanţa renaşte cu toate garanţiile şi toate celelalte accesorii ale sale din momentul retragerii bunului.

  CAP. II

 

  Executarea silită a obligaţiilor

  SECŢIUNEA 1

  Dispoziţii generale

  ART. 1.516

 

  Drepturile creditorului

  (1) Creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă şi la timp a obligaţiei.

  (2) Atunci când, fără justificare, debitorul nu îşi execută obligaţia şi se află în întârziere, creditorul poate, la alegerea sa şi fără a pierde dreptul la daune-interese, dacă i se cuvin:

  1. să ceară sau, după caz, să treacă la executarea silită a obligaţiei;

  2. să obţină, dacă obligaţia este contractuală, rezoluţiunea sau rezilierea contractului ori, după caz, reducerea propriei obligaţii corelative;

  3. să folosească, atunci când este cazul, orice alt mijloc prevăzut de lege pentru realizarea dreptului său.

  ART. 1.517

 

  Neexecutarea imputabilă creditorului

  O parte nu poate invoca neexecutarea obligaţiilor celeilalte părţi în măsura în care neexecutarea este cauzată de propria sa acţiune sau omisiune.

  ART. 1.518

 

  Răspunderea debitorului

  (1) Dacă prin lege nu se dispune altfel, debitorul răspunde personal de îndeplinirea obligaţiilor sale.

  (2) Răspunderea debitorului poate fi limitată numai în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege.

  ART. 1.519

 

  Răspunderea pentru fapta terţilor

  Dacă părţile nu convin altfel, debitorul răspunde pentru prejudiciile cauzate din culpa persoanei de care se foloseşte pentru executarea obligaţiilor contractuale.

  ART. 1.520

 

  Răspunderea terţilor

  Creditorul poate urmări şi bunurile care aparţin terţilor, dacă acestea sunt afectate pentru plata datoriilor debitorului ori au făcut obiectul unor acte juridice care au fost revocate ca fiind încheiate în frauda creditorului.

  SECŢIUNEA a 2-a

  Punerea în întârziere a debitorului

  ART. 1.521

 

  Moduri

  Punerea în întârziere a debitorului poate opera de drept sau la cererea creditorului.

  ART. 1.522

 

  Punerea în întârziere de către creditor

  (1) Debitorul poate fi pus în întârziere fie printr-o notificare scrisă prin care creditorul îi solicită executarea obligaţiei, fie prin cererea de chemare în judecată.

  (2) Dacă prin lege sau prin contract nu se prevede altfel, notificarea se comunică debitorului prin executor judecătoresc sau prin orice alt mijloc care asigură dovada comunicării.

  (3) Prin notificare trebuie să se acorde debitorului un termen de executare, ţinând seama de natura obligaţiei şi de împrejurări. Dacă prin notificare nu se acordă un asemenea termen, debitorul poate să execute obligaţia într-un termen rezonabil, calculat din ziua comunicării notificării.

  (4) Până la expirarea termenului prevăzut la alin. (3), creditorul poate suspenda executarea propriei obligaţii, poate cere daune-interese, însă nu poate exercita celelalte drepturi prevăzute la art. 1.516, dacă prin lege nu se prevede altfel. Creditorul poate exercita aceste drepturi dacă debitorul îl informează că nu va executa obligaţiile în termenul stabilit sau dacă, la expirarea termenului, obligaţia nu a fost executată.

  (5) Cererea de chemare în judecată formulată de creditor, fără ca anterior debitorul să fi fost pus în întârziere, conferă debitorului dreptul de a executa obligaţia într-un termen rezonabil, calculat de la data când cererea i-a fost comunicată. Dacă obligaţia este executată în acest termen, cheltuielile de judecată rămân în sarcina creditorului.

  ART. 1.523

 

  Întârzierea de drept în executarea obligaţiei

  (1) Debitorul se află de drept în întârziere atunci când s-a stipulat că simpla împlinire a termenului stabilit pentru executare produce un asemenea efect.

  (2) De asemenea, debitorul se află de drept în întârziere în cazurile anume prevăzute de lege, precum şi atunci când:

  a) obligaţia nu putea fi executată în mod util decât într-un anumit timp, pe care debitorul l-a lăsat să treacă, sau când nu a executat-o imediat, deşi exista urgenţă;

  b) prin fapta sa, debitorul a făcut imposibilă executarea în natură a obligaţiei sau când a încălcat o obligaţie de a nu face;

  c) debitorul şi-a manifestat în mod neîndoielnic faţă de creditor intenţia de a nu executa obligaţia sau când, fiind vorba de o obligaţie cu executare succesivă, refuză ori neglijează să îşi execute obligaţia în mod repetat;

  d) nu a fost executată obligaţia de a plăti o sumă de bani, asumată în exerciţiul activităţii unei întreprinderi;

  e) obligaţia se naşte din săvârşirea unei fapte ilicite extracontractuale.

  (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), dacă obligaţia devine scadentă după decesul debitorului, moştenitorii acestuia nu sunt în întârziere decât după trecerea a 15 zile de la data la care creditorul i-a notificat sau, după caz, de la data notificării curatorului desemnat în condiţiile art. 1.136.

  (4) Cazurile în care debitorul se află de drept în întârziere trebuie dovedite de creditor. Orice declaraţie sau stipulaţie contrară se consideră nescrisă.

  ART. 1.524

 

  Oferta de executare

  Debitorul nu este în întârziere dacă a oferit, când se cuvenea, prestaţia datorată, chiar fără a respecta formalităţile prevăzute la art. 1.510-1.515, însă creditorul a refuzat, fără temei legitim, să o primească.

  ART. 1.525

 

  Efectele întârzierii debitorului

  Debitorul răspunde, de la data la care se află în întârziere, pentru orice pierdere cauzată de un caz fortuit, cu excepţia situaţiei în care cazul fortuit îl liberează pe debitor de însăşi executarea obligaţiei.

  ART. 1.526

 

  Cazul obligaţiilor solidare

  (1) Notificarea prin care creditorul pune în întârziere pe unul dintre codebitorii solidari produce efecte şi în privinţa celorlalţi.

  (2) Notificarea făcută de unul dintre creditorii solidari produce, tot astfel, efecte şi în privinţa celorlalţi creditori.

  SECŢIUNEA a 3-a

  Executarea silită în natură

  ART. 1.527

 

  Dreptul la executarea în natură

  (1) Creditorul poate cere întotdeauna ca debitorul să fie constrâns să execute obligaţia în natură, cu excepţia cazului în care o asemenea executare este imposibilă.

  (2) Dreptul la executare în natură cuprinde, dacă este cazul, dreptul la repararea sau înlocuirea bunului, precum şi orice alt mijloc pentru a remedia o executare defectuoasă.

  ART. 1.528

 

  Executarea obligaţiei de a face

  (1) În cazul neexecutării unei obligaţii de a face, creditorul poate, pe cheltuiala debitorului, să execute el însuşi ori să facă să fie executată obligaţia.

  (2) Cu excepţia cazului în care debitorul este de drept în întârziere, creditorul poate să exercite acest drept numai dacă îl înştiinţează pe debitor fie odată cu punerea în întârziere, fie ulterior acesteia.

  ART. 1.529

 

  Executarea obligaţiei de a nu face

  În cazul neexecutării obligaţiei de a nu face, creditorul poate cere instanţei încuviinţarea să înlăture ori să ridice ceea ce debitorul a făcut cu încălcarea obligaţiei, pe cheltuiala debitorului, în limita stabilită prin hotărâre judecătorească.

  SECŢIUNEA a 4-a

  Executarea prin echivalent

  §1. Dispoziţii generale

  ART. 1.530

 

  Dreptul la daune-interese

  Creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat şi care este consecinţa directă şi necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a obligaţiei.

 Codul Comercial

CAP. 2

  Despre asociaţiuni

  SECŢIUNEA I

  Despre asociatiunea în participaţiune

  ART. 251

  Asociatiunea în participaţiune are loc atunci cînd un comerciant sau o societate comercială acorda uneia sau mai multor persoane ori societăţi, o participaţiune în beneficiele şi pierderile uneia sau mai multor operaţiuni sau chiar asupra întregului lor comerciu.

 

Cod Fiscal

 

ART. 7

 

  Definiţii ale termenilor comuni

  În înţelesul prezentului cod, cu excepţia titlurilor VII şi VIII, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

  1. activitate dependentă - orice activitate desfăşurată de o persoană fizică într-o relaţie de angajare generatoare de venituri;

 

 

ORDONANŢA nr. 36 din 30 ianuarie 1998

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea

1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

Art. 1

  (3) În condiţiile prezentei legi, mecenatul este un act de liberalitate prin care o persoană fizica sau juridică, numita mecena, transfera, fără obligaţie de contrapartida directa sau indirecta, dreptul sau de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare către o persoană fizica, ca activitate filantropica cu caracter umanitar, pentru desfăşurarea unor activităţi în domeniile: cultural, artistic, medico-sanitar sau ştiinţific-cercetare fundamentală şi aplicată.

 

 3. Articolul 4 va avea următorul cuprins:

  "Art. 4. - (1) Poate fi beneficiar al sponsorizarii:

 (2) Poate fi beneficiar al mecenatului orice persoană fizica, fără obligativitatea de a fi recunoscută de către o persoană juridică fără scop lucrativ sau de către o instituţie publică, care necesita un sprijin în domeniile prevăzute la art. 1 alin. (3)."

 

4. Articolul 5 va avea următorul cuprins:

  "Art. 5. - (1) Sponsorul ori beneficiarul are dreptul sa aducă la cunoştinţa publicului sponsorizarea prin promovarea numelui, a marcii sau a imaginii sponsorului.

  (2) Sponsorul ori beneficiarul este obligat sa aducă la cunoştinţa publicului sponsorizarea într-un mod care să nu lezeze, direct sau indirect, activitatea sponsorizata, bunele moravuri sau ordinea şi liniştea publică.

  (3) Denumirile publicaţiilor, titlurile cărţilor şi ale emisiunilor de radio şi televiziune sponsorizate trebuie anunţate ca atare.

  (4) Anunţurile vor fi formulate astfel încât să reiasă clar acţiunea de sponsorizare şi vor fi aduse la cunoştinţa publicului, în mod gratuit, de către beneficiarul sponsorizarii.

  (5) În cadrul activităţilor de sponsorizare sau de mecenat se interzice ca sponsorul, mecena sau beneficiarul să efectueze reclama sau publicitate comercială, anterioară, concomitenta sau ulterioară în favoarea acestora sau a altor

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Newsletter

Facebook

Statistici

Vizitatori
379
Articole
3391
Număr afișări articole
6755544
Vizitatori

Statistici

Azi211
Ieri806
Saptamana3401
Luna11965
Total2580362

Currently are 85 guests and no members online

Sondaj

Sunteti multumit de activitatea primarului IULIAN BADESCU?

Da - 15.8%
Nu - 84.2%

Total votes: 2585
The voting for this poll has ended on: 28 Oct 2015 - 00:00

Conect

Parteneri

Telefoane utile

Apel unic de urgenta
112
CJ Prahova
0244/597171
IPJ Prahova
0244/595.340
Garda de mediu
0244/544.495
Ag. Ptr. Protectia Mediului
0244 / 544.134
Telefonul primarului
0800.800.884
Protectia consumatorului
0244/ 576.436
Prefectura Prahova
0244/ 51.45.45
Electrica
0244/ 929; 0244/ 405.701
Distrigaz
0244.597.786
Apa Nova
0244.407.600
Anticorupţie
0800.806.806

Autentificare

Copyright © 2017 INCOMOD. Ziar on line din Ploiesti, din Prahova, din Romania!. Toate drepturile rezervate.
Joomla! este software liber, distribuit sub licența GNU General Public License.