Posturile vacante din Sanatate

Citeşte mai departe...Ministerul sanatatii a deblocat, asa cum a promis o serie de posturi pe intreg teritoriul tarii. Nu intelegem, totusi, cum se poate ca in unele judete sa existe 0,5 ca unitate de masura pentru un post deblocat. Dar poate nu ne pricepem noi. Spre exemplu, Consiliul Judetean Prahova, poate debloca la Spitalul Judetean, Spitalul de Obstetrica si Spitalul de Pediatrie 3,5 posturi, iar Consiliul Local poate debloca pentru Spitalul Municipal si cel de Boli Infectioase alte 3,5 posturi. Inainte de a va lasa sa parcurgeti lista, mai trebuie mentionat ca in cadrul serviciilor de Ambulanta vor fi deblocate 218 posturi, dntre care 102 pentru medici, 84 pentru asistenti medicali si 32 pentru soferi. E un inceput, dar prea putin pentru a imbunatatii sistemul medical, care mai are nevoie de salarii motivante si servicii de calitate.


SITUAŢIA POSTURILOR VACANTE CARE POT FI OCUPATE PRIN

CONCURS PENTRU UNITATILE  SANITARE AL CĂROR MANAGEMENT

A FOST TRANSFERAT LA AUTORITAŢILE

ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE




Nr.
Total
crt. AUTORITATEA ADMINSITRATIEI Nr.posturi


PUBLICE LOCALE care pot sa fie ocupate

 

0 1 11

ALBA

Consiliul judeţean Alba 3.0
1 Spitalul Judetean de Urgenta Alba Iulia
2 Spitalul de Pneumoftiziologie Aiud

Consiliul local Blaj 4.0
3 Spitalul Municipal Blaj

Consiliul local Aiud 0.5
4 Spitalul Municipal Aiud

Consiliul local Câmpeni 1.0
5 Spitalul Orasenesc Campeni
6 Spitalul de Boli Cronice Câmpeni

Consiliul local Sebeş 5.0
7 Spitalul Municipal Sebes

Consiliul local Baia de Arieş 1.0
8 Centrul de Sanatate Baia de Aries

ARAD

Consiliul judeţean Arad 4.0
1 Spitalul Clinic Judetean  de Urgenta Arad
2 Spitalul Clinic de Obstetrica Ginecologie "Dr.Salvador Vuia" Arad
3 Spitalul de Psihiatrie Mocrea
4 Spitalul de Psihiatrie Capalnas

Consiliul local Arad 0.5
5 Spitalul Clinic Municipal Arad

Consiliul local Lipova 1.0
6 Spitalul Orasenesc   Lipova

Consiliul local Chişineu-Criş 0.5
7 Centrul de Sanatate Chisineu Cris

Consiliul local Ineu 1.5
8 Spitalul Orasenesc Ineu

Consiliul local Sântana 1.0
9 Spitalul Orasenesc  Santana

ARGES

Consiliul judeţean Argeş 15.0
1 Spitalul Judetean de Urgenta Pitesti
2 Spitalul de Pediatrie Pitesti
3 Spitalul "Dr.Teja Papahagi" Domnesti
4 Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni
5 Spitalul de Pneumoftiziologie "Sf.Andrei" Valea Iasului
6 Spitalul de Pneumoftiziologie Campulung
7 Spitalul de Recuperare Bradet
8 Spitalul "Dr.Ion Craciun"Calinesti
9 Spitalul de Psihiatrie "Sf.Maria" Vedea
10 Spitalul de Geriatrie si Boli Cronice "C-tin Balaceanu Stolnici" Stefanesti
11 Spitalul Orasenesc"Regele Carol I" Costesti
12 Spital de Boli Cronice  Mozaceni
13 Spital de Boli Cronice Rucar
14 Spitalul de Pneumoftiziologie"Sf.Ilie" Pitesti

Consiliul local Câmpulung 5.0
15 Spitalul Municipal Câmpulung

Consiliul local Curtea de Argeş 3.0
16 Spitalul Municipal Curtea de Argeş

Consiliul local Mioveni 0.5
17 Spitalul Orăşenesc "Sf.Spiridon" Mioveni

BACAU

Consiliul judeţean Bacău 16.0
1 Spitalul Judetean de Urgenta Bacau
2 Spitalul de Pediatrie Bacau

Consiliul local Bacău 1.0
3 Spitalul de Pneumoftiziologie Bacau

Consiliul local Oneşti 6.0
4 Spitalul Municipal Onesti

Consiliul local Moineşti 4.0
5 Spitalul Municipal de Urgenta  Moinesti

Consiliul local Buhuşi 1.0
6 Spitalul Orasenesc Buhusi

Consiliul local Comăneşti 4.0
7 Spitalul Orasenesc"Ioan Lascar" Comanesti

BIHOR

Consiliul judeţean Bihor 7.0
1 Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Oradea
2 Spitalul de Psihiatrie Nucet

Consiliul local Marghita 2.0
3 Spitalul Municipal "Dr.Pop Mircea" Marghita

Consiliul local Aleşd 1.0
4 Spitalul Orasenesc Alesd

Consiliul local Beiuş 4.5
5 Spitalul Municipal "Episcop N.Popovici"Beius

Consiliul local Ştei 1.0
6 Spital Orasenesc Stei

Consiliul local Bratca 1.5
7 Centrul de Sanatate Bratca

BISTRITA-NASAUD

Consiliul judeţean Bistriţa Năsăud 8.0
1 Spitalul Judetean de Urgenta Bistrita

Consiliul local Năsăud 1.0
2 Spitalul Orasenesc "Dr.George Trifon" Nasaud

Consiliul local Beclean 1.0
3 Spitalul Orasenesc Beclean

Consiliul local Teaca 0.5
4 Centrul de Sanatate Teaca

Consiliul local Uriu
5 Preventoriul TBC Ilisua

BOTOSANI

Consiliul judeţean Botoşani 21.5
1 Spitalul Judetean de Urgenta  "Mavromati" Botosani
2 Spitalul de Obstetrica-Ginecologie Botosani
3 Spitalul de Copii Botosani
4 Spitalul de Psihiatrie Botosani
5 Sanatoriul de Pneumoftiziologie Guranda
6 Sanatoriul de Neuropsihiatrie Podriga

Consiliul local Botoşani 0.5
7 Spitalul de Recuperare"Sf.Gheorghe" Botosani
8 Spitalul de Pneumoftiziologie Botosani

Consiliul local Dorohoi 4.5
9 Spitalul Municipal Dorohoi

Consiliul local Săveni 1.0
10 Spitalul Orasenesc Saveni

Consiliul local Darabani 0.5
11 Spitalul Orasenesc Darabani

BRASOV

Consiliul judeţean Braşov 24.0
1 Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Brasov
2 Spitalul Clinic de Copii Brasov
3 Spitalul Clinic de Obstetrica-Ginecologie"Dr.I.A.Sbarcea"Brasov
4 Spitalul de Boli Infectioase Brasov
5 Spitalul de Psihiatrie si Neurologie Brasov
6 Spitalul de Pneumoftiziologie Brasov

Consiliul local Făgăraş 3.0
7 Spitalul Municipal "Dr.Aurel Tulbure" Fagaras

Consiliul local Săcele 2.5
8 Spitalul Municipal  Sacele

Consiliul local Zărneşti 1.5
9 Spitalul Orasenesc"Dr.C.T.Sparchez" Zarnesti

Consiliul local Rupea 0.5
10 Spitalul Orasenesc  Rupea

Consiliul local Victoria 1.0
11 Spitalul de Boli Cronice Victoria

BRAILA

Consiliul judeţean Braila 15.5
1 Spitalul de Urgenta Judetean Braila
2 Spitalul de Obstetrica-Ginecologie Braila
3 Spitalul de Pneumoftiziologie Braila

Consiliul local Brăila 2.0
4 Spitalul de Psihiatrie "Sf.Pantelimon" Braila

CARAS-SEVERIN

Consiliul judeţean Caras-Severin 6.5
1 Spitalul Judetean de Urgenta Resita

Consiliul local Caransebeş 2.0
2 Spitalul Municipal de Urgenta Caransebes

Consiliul local Oţelu Roşu 1.0
3 Spitalul Orasenesc Otelul Rosu

Consiliul local Anina 0.5
4 Spitalul Orasenesc Anina

Consiliul local Oraviţa 1.0
5 Spitalul Orasenesc Oravita

Consiliul local Moldova Nouă 0.5
6 Spitalul Orasenesc Moldova Noua

Consiliul local Bozovici
7 Spitalul Comunal "Dr.Iosif Olariu"  Bozovici

CALARASI

Consiliul judeţean Călăraşi 11.0
1 Spitalul Judetean de Urgenta  Calarasi
2 Spitalul de Pneumoftiziologie Calarasi
3 Spitalul de Psihiatrie Sapunari

Consiliul local Olteniţa 0.5
4 Spitalul Municipal Oltenita

Consiliul local Lehliu-Gară 2.5
5 Spitalul Orasenesc Lehliu-Gara

Consiliul local Budeşti 0.5
6 Spitalul Orasenesc Budesti

CLUJ

Consiliul judeţean Cluj 27.0
1 Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii Cluj-Napoca
2 Spitalul  Clinic de Pneumoftiziologie "Leon Danielo" Cluj-Napoca
3 Spitalul Clinic de Boli Infectioase Cluj-Napoca
4 Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca
5 Spitalul de Boli Psihice Cronice Borsa

Consiliul local Cluj-Napoca 2.5
6 Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca

Consiliul local Dej 4.0
7 Spitalul Municipal Dej

Consiliul local Turda 3.5
8 Spitalul Municipal Turda

Consiliul local Câmpia Turzii 1.0
9 Spitalul Municipal Campia Turzii

Consiliul local Gherla 2.0
10 Spitalul Municipal Gherla

Consiliul local Huedin 1.0
11 Spitalul Orasenesc Huedin

CONSTANTA

Consiliul local Constanţa 2.0
1 Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa

Consiliul local Medgidia 4.5
2 Spitalul Municipal Medgidia

Consiliul local Cernavodă 2.0
3 Spitalul Orasenesc Cernavoda

COVASNA

Consiliul judeţean Covasna 9.5
1 Spitalul Judetean de Urgenta "Dr.Fogolyan Kristof" Sf.Gheorghe

DAMBOVITA

Consiliul judeţean Dâmboviţa 13.0
1 Spitalul Judetean de Urgenta Targoviste
2 Sanatoriul TBC Moroieni
3 Spitalul de Psihiatrie Cronici Gura Ocnitei
4 Centrul de Sanatate Voinesti
5 Centrul de Recuperare Neuromotorie  Copii Gura Ocnitei

Consiliul local Târgovişte 2.5
6 Spitalul Municipal Targoviste

Consiliul local Găeşti 0.5
7 Spitalul Orasenesc Gaesti

Consiliul local Pucioasa 2.5
8 Spitalul Orasenesc Pucioasa

Consiliul local Moreni 1.0
9 Spitalul Municipal Moreni

Consiliul local Titu 1.5
10 Spitalul Orasenesc Titu

DOLJ

Consiliul  judeţean Dolj 2.0
1 Spitalul Orăşenesc "Aşezămintele Brâncoveneşti" Dăbuleni
2 Spitalul de Pneumoftiziologie Leamna

Consiliul local Craiova 13.0
3 Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "Victor Babeş" Craiova
4 Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova
5 Spitalul Clinic Municipal "Filantropia" Craiova

Consiliul local Filiaşi 2.0
6 Spitalul Orăşenesc Filiasi

Consiliul local Băileşti 4.0
7 Spitalul Municipal Bailesti

Consiliul local Calafat 3.5
8 Spitalul Municipal Calafat

GALATI

Consiliul judeţean Galaţi 20.0
1 Spitalul Clinic Judetean de Urgenta "Sf.Apostol Andrei" Galati
2 Spitalul de Pneumoftiziologie Galati
3 Spitalul de Boli Infectioase "Cuvioasa Parascheva" Galati
4 Spital de Boli Cronice Ivesti

Consiliul local Galaţi 4.5
5 Spitalul Clinic de Urgenta pt. Copii "Sf.Ioan" Galati
6 Spitalul de Obstetrica-Ginecologie "Buna Vestire"Galati
7 Spitalul de Psihiatrie  "Elisabeta Doamna"Galati

Consiliul local Tecuci 3.5
8 Spitalul Municipal "Anton Cincu"Tecuci

Consiliul local Târgu Bujor 1.0
9 Spitalul Orasenesc Tg.Bujor

GIURGIU

Consiliul judeţean Giurgiu 4.0
1 Spitalul Judetean de Urgenta Giurgiu
2 Spitalul de Psihiatrie Vadu Lat
3 Spitalul de Pneumoftiziologie Izvoru
4 Spitalul de Boli Infectioase Singureni

Consiliul local Ghimpaţi
5 Centrul de Sanatate Ghimpati

GORJ

Consiliul judetean Gorj 8.0
1 Spitalul Judetean de Urgenta Targu Jiu
2 Spitalul de Pneumoftiziologie "T.Vladimirescu" Runcu

Consiliul local Motru 1.5
3 Spitalul Municipal Motru

Consiliul local Novaci 0.5
4 Spitalul Orasenesc Novaci

Consiliul local Bumbeşti-Jiu 0.5
5 Spitalul Orasenesc Bumbesti Jiu

Consiliul local Rovinari 0.5
6 Spitalul Orasenesc "Sf. Ştefan" Rovinari

Consiliul local Târgu Cărbuneşti 3.0
7 Spitalul Orasenesc Tg.Carbunesti

HARGHITA

Consiliul judeţean Harghita 11.0
1 Spitalul Judetean de Urgenta  Miercurea Ciuc
2 Spitalul de Psihiatrie Tulghes

Consiliul local Odorheiu Secuiesc 4.0
3 Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc

Consiliul local Topliţa 3.5
4 Spitalul Municipal Toplita

HUNEDOARA

Consiliul judeţean Hunedoara 7.5
1 Spitalul Judetean de Urgenta Deva
2 Sanatoriul de Pneumoftiziologie Geoagiu
3 Sanatoriul de Pneumoftiziologie Brad

Consiliul local Hunedoara 11.5
4 Spitalul Municipal "Dr.A. Simionescu" Hunedoara

Consiliul local Petroşani 7.5
5 Spitalul de Urgenta Petrosani

Consiliul local Orăştie 1.5
6 Spitalul Municipal Orastie

Consiliul local Brad 3.0
7 Spitalul Municipal Brad

Consiliul local Haţeg 5.5
8 Spitalul Orasenesc Hateg

Consiliul local Lupeni 1.5
9 Spitalul Municipal Lupeni

Consiliul local Petrila 0.5
10 Spitalul de Boli Cronice Petrila

Consiliul local Vulcan 5.5
11 Spitalul Municipal Vulcan

Consiliul local Călan
12 Centrul de Sanatate Calan

IALOMITA

Consiliul judeţean Ialomiţa 5.5
1 Spitalul Judetean de Urgenta Slobozia

Consiliul local Urziceni 1.0
2 Spitalul Municipal Urziceni

Consiliul local Feteşti 1.0
3 Spitalul Municipal Fetesti

IASI

Consiliul judeţean Iaşi 12.0
1 Spitalul Clinic de Urgenta "Prof.Dr.Nicolae Oblu" Iasi
2 Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii    "Sf.Maria" Iasi
3 Spitalul Clinic Obstetrica Ginecologie "Elena Doamna"Iasi
4 Spitalul Clinic de Boli Infectioase  "Sf.Paraschiva"Iasi
5 Spitalul Clinic de Obstetrica-Ginecologie "Cuza Voda"Iasi
6 Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi

Consiliul local Iaşi 0.5
7 Spitalul Clinic "Dr.C.I.Parhon" Iasi
8 Spitalul Clinic de Recuperare Iasi

Consiliul local Paşcani 3.5
9 Spitalul Municipal Pascani

Consiliul local Hârlău 1.5
10 Spitalul Orasenesc Harlau

Consiliul local Deleni 0.5
11 Preventoriul TBC pt. Copii Deleni

ILFOV

Consiliul judeţean Ilfov 11.0
1 Spitalul Clinic  Judetean de Urgenta Ilfov
2 Spitalul Orasenesc  "Dr.M.Burghele" Buftea
3 Spitalul de Psihiatrie "Eftimie Diamandescu" Balaceanca
4 Spitalul Comunal Peris

MARAMURES

Consiliul judeţean Maramureş 27.0
1 Spitalul Judetean de Urgenta"Dr.C-tin.Opris" Baia Mare
2 Spitalul de Boli Infectioase, Dermatovenerologie şi Psihiatrie Baia Mare

Consiliul local Sighetu Marmaţiei 11.5
3 Spitalul Municipal Sighetu Marmatiei

Consiliul local Vişeu de Sus 2.5
4 Spitalul Orasenesc Viseu de Sus

MEHEDINTI

Consiliul judeţean Mehedinţi 9.0
1 Spitalul Judetean de Urgenta Drobeta Tr.Severin

Consiliul local Strehaia 0.5
2 Spitalul Orasenesc Strehaia

Consiliul local Vânju Mare 1.0
3 Spitalul Orasenesc Vanju Mare

MURES

Consiliul judeţean Mureş 13.0
1 Spitalul Clinic Judetean Mures
2 Spitalul Municipal "Dr.Gh.Marinescu"Tarnaveni
3 Preventoriul TBC Copii Gornesti

Consiliul local Sighişoara 3.5
4 Spitalul Municipal Sighisoara

Consiliul local Luduş 4.0
5 Spitalul Orasenesc"Dr.Valer Russu"Ludus

Consiliul local Sărmaşu 0.5
6 Spitalul Orasenesc Sarmasu

Consiliul local Sângeorgiu de Pădure 0.5
7 Spitalul Orasenesc  Sangeorgiu de Padure

NEAMT

Consiliul judeţean Neamţ 7.0
1 Spitalul Judetean de Urgenta  Piatra Neamt
2 Spitalul de Psihiatrie "Sf.Nicolae" Roman

Consiliul local Roman 7.5
3 Spitalul Municipal de Urgenta  Roman

Consiliul local Bicaz 1.5
4 Spitalul Orasenesc Bicaz

Consiliul local Alexandru cel Bun 0.5
5 Spital de Pneumoftiziologie Bisericani

OLT

Consiliul local Caracal 3.0
1 Spitalul Municipal Caracal

Consiliul local Balş 1.5
2 Spitalul Orasenesc Bals

PRAHOVA

Consiliul judeţean Prahova 3.5
1 Spitalul Judetean de Urgenta Ploiesti
2 Spitalul de Obstetrica-Ginecologie Ploiesti
3 Spitalul Pediatrie Ploiesti

Consiliul local Ploieşti 3.5
4 Spitalul Municipal Ploiesti
5 Spitalul de Boli Infectioase Ploiesti

Consiliul local Câmpina 8.5
6 Spitalul de Psihiatrie Voila
7 Spitalul Municipal Campina

Consiulul local Azuga 1.0
8 Spitalul de Ortopedie si Traumatologie Azuga

Consiliul local Băicoi 0.5
9 Spitalul Orasenesc Baicoi

Consiliul local Mizil 1.0
10 Spitalul Orasenesc"Sf.Filoftea" Mizil

Consiliul local Sinaia 1.0
11 Spitalul Orasenesc Sinaia

Consiliul local Breaza 2.0
12 Spitalul de Boli Pulmonare Breaza

Consiliul local Bălţeşti 0.5
13 Centrul de Sanatate  Baltesti

Consiliul local Buşteni 0.5
14 Preventoriul TBC Poiana Tapului

Consiliul local Plopeni 0.5
15 Centrul de Sanatate Plopeni

Consiliul local Urlaţi 1.0
16 Centrul de Sanatate Urlati

Consiliul local Floreşti 0.5
17 Spitalul de Pneumoftiziologie Floresti

SATU-MARE

Consiliul judeţean Satu Mare 21.5
1 Spitalul Judetean de Urgenta Satu Mare
2 Spitalul de Pneumoftiziologie Satu Mare
3 Spitalul Municipal Carei
4 Spitalul Orasenesc Negresti Oas
5 Spitalul Orasenesc Tasnad

SALAJ

Consiliul judeţean Sălaj 6.0
1 Spitalul Judetean de Urgenta Zalau

Consiliul local Şimleu Silvaniei 2.0
2 Spitalul Orasenesc Simleu Silvaniei
3 Centrul de Cercetare si Asistenta Medicala Simleu Silvaniei

Consiliul local Cehu Silvaniei 0.5
4 Spitalul de Boli Cronice Cehu Silvaniei

Consiliul local Crasna 0.5
5 Spitalul de Boli Cronice Crasna

SIBIU

Consiliul judeţean Sibiu 6.0
1 Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Sibiu
2 Spitalul de Psihiatrie "Dr.Gh.Preda" Sibiu
3 Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu

Consiliul local Sibiu 1.0
4 Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu

Consiliul local Mediaş 3.0
5 Spitalul Municipal Medias

Consiliul local Cisnădie 1.5
6 Spitalul Orasenesc Cisnadie

Consiliul local Agnita 0.5
7 Spitalul Orasenesc Agnita

SUCEAVA

Consiliul judeţean Suceava 4.0
1 Spitalul Judetean de Urgenta Suceava "Sf.Ioan cel Nou"

Consiliul local Câmpulung Moldovenesc 2.0
2 Spitalul Municipal Campulung Moldovenesc
3 Spitalul de Psihiatrie Campulung Moldovenesc

Consiliul local Fălticeni 3.0
4 Spitalul Municipal Falticeni

Consiliul local Vatra Dornei 0.5
5 Spitalul Municipal Vatra Dornei

Consiliul local Gura Humorului 1.0
6 Spitalul Orasenesc Gura Humorului

Consiliul local Siret 2.0
7 Spitalul Orasenesc Siret
8 Spitalul de Psihiatrie Cronici Siret

TELEORMAN

Consiliul judeţean Teleorman 11.5
1 Spitalul Judetean de Urgenta Alexandria
2 Spitalul de Psihiatrie Cronici Balaci
3 Spitalul de Pneumoftiziologie Rosiori de Vede
4 Spitalul de Psihiatrie Poroschia
5 Centrul de Sanatate "Regele Carol I" Deparati
6 Centrul de Sanatate Cervenia
7 Centrul de Sanatate Furculesti

Consiliul local Roşori de Vede 1.5
8 Spitalul Municipal "Caritas"Rosiori de Vede

Consiliul local Turnu Măgurele 4.0
9 Spitalul Municipal Turnu Magurele

Consiliul local Zimnicea 1.5
10 Spitalul Orasenesc Zimnicea

TIMIS

Consiliul local Timişoara 22.0
1 Spitalul Clinic Municipal de Urgenta Timisoara
2 Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii"L.Turcanu"Timisoara
3 Spitalul Clinic de Boli Infectioase si Pneumoftiziologie "Dr.V.Babes"Timisoara
4 Spitalul Clinic de Obstetrica-Ginecologie"Dr.D.Popescu"Timisoara

Consiliul local Lugoj 5.5
5 Spitalul Municipal Lugoj

Consiliul local Deta 2.0
6 Spitalul Orasenesc Deta

Consiliul local Făget 1.5
7 Spitalul Orasenesc Faget

Consiliul local Sânnicolau Mare 2.0
8 Spitalul Orasenesc Sannicolau Mare

Consiliul local Jimbolia 1.5
9 Spitalul "Dr.Karl Diel" Jimbolia

TULCEA

Consiliul judetean Tulcea 14.0
1 Spitalul Judetean de Urgenta Tulcea

Consiliul local Babadag 0.5
2 Spitalul Orasenesc Babadag

VASLUI

Consiliul judeţean Vaslui 7.0
1 Spitalul Judetean de Urgenta Vaslui

Consiliul local Bârlad 5.0
2 Spitalul de Copii "Sf.Nicolae" Barlad
3 Spitalul Municipal de Urgenta "Elena Beldiman" Barlad

Consiliul local Negreşti 1.5
4 Spitalul Orasenesc Negresti

Consiliul local Murgeni 1.0
5 Spitalul de Psihiatrie Murgeni

Consiliul local Huşi 0.5
6 Spitalul Municipal "Dimitrie Castroian" Husi

VALCEA

Consiliul Judeţean Vâlcea 10.0
1 Spitalul Judetean de Urgenta Ramnicu Valcea
2 Spitalul de Obstetrica-Ginecologie Râmnicu Valcea
3 Spitalul de Pneumoftiziologie  "C.Anastasatu"Mihaesti
4 Spitalul de Psihiatrie Dragoesti

Consiliul local Drăgăşani 2.0
5 Spitalul Municipal"Costache Nicolescu" Dragasani

Consiliul local Horezu 2.0
6 Spitalul Orasenesc Horezu

Consiliul local Bălcesti 0.5
7 Spitalul Orasenesc Balcesti

VRANCEA

Consiliul judeţean Vrancea 3.0
1 Spitalul Judetean de Urgenta "Sf.Pantelimon" Focsani
2 Spitalul de Psihiatrie Cronici Dumbraveni
3 Spitalul Comunal Vidra

Consiliul local Adjud 2.0
4 Spitalul Municipal Adjud

Consiliul local Panciu 0.5
5 Spitalul Orasenesc Panciu

Consiliul local Odobeşti 0.5
6 Spitalul Orasenesc Odobesti

BUCURESTI 13.5
1 Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof.dr.Alex.Obregia"
2 Centrul de Evaluare şi Tratament a Toxicodependenţelor pentru Copii şi Tineri "Sf.Stelian"
3 Spitalul de Psihiatrie Titan "Dr.Constantin Gorgos" Bucuresti

TOTAL 750.0

Depresia, o boala vicleana. Cum ii poti veni de hac?

Citeşte mai departe...Depresia nu este o stare din care sa poti iesi in 5 minute. Depresia este cauzata de o serie de factori combinata cu un dezechilibru al compusilor chimici din creierul uman.
Si, ca o orice boala, depresia are nevoie de tratament specializat.

Cauzele depresiei
Depresia nu are o singura cauza. De cele mai multe ori ea apare dintr-o combinatie de stari de fapt. Chiar este posibil sa nu ai habar ca te-a afectat. Totusi, indiferent care i-ar fi cauzele, depresia este mai mult decat o stare psihica. Ea este corelata cu schimbari ale functiilor creierului si in stransa legatura cu un dezechilibru al unor tipuri de produsi chimici care duc semnale catre creier si nervi. Acesti produsi chimici se numesc neurotransmitatori. O serie de factori implicati in paritie depresiei sunt:
Factori genetici. Genetica joaca un rol important part in aparitia depresiei. Depresia poate exista intr-o anume familie de generatii intregi.
Traume si stres. Lucruri precum probleme financiare, ruperea unei relatii, moartea cuiva drag pot cauza depresia. Poti deveni depresiva dupa o serie de schimbari in viata ta, schimbari produse de schimbarea locului de munca, a scolii, terminarea perioadei de studentie sau chiar dupa casatorie...
Personalitate pesimista. Oamenii care au o impresie proasta despre propria persoana sau privesc viata intr-o maniera negativa sunt mult mai expusi riscului de a deveni depresivi. Aceste trasaturi ale personalitatii pot fi cauzele unei depresii mai usoare, numite distemie.
Starea de sanatate. Probleme medicale serioase, precum bolile de inima severe, cancerul sau infectia cu HIV (SIDA) pot contribui in buna masaura la aparitia starii de depresie, datorita slabiciunii psihice si a stresului la care este supusa o persoana afectata de aceste boli. Depresia poate inrautati lucrurile, de vreme ce inrautatesc starea de sanatate, a sistemului imunitar si pot face ca lupta cu boala sa fie mult mai greu de dus. In unele cazuri, depresia poate fi produsa chiar de unele medicamente menite sa imbunatateasca starea de sanatate.
Alte afectiuni psihice. Alte afectiuni psihice, precum anxietatea, anorexia, bulimia, schizofrenia sau abuzul de medicamente sau chiar droguri de mare risc pot fi cauzele depresiei.

Distimia este o alta dereglare. Oamenii simt o forma mai blanda de depresie pentru cateva zile sau pentru cel putin doi ani!
Simptomele depresiei sunt diferite. Ele pot include depresie timpurie, depresie postnatala si dereglare bipolara.
Dereglarea afectiva temporara prezinta simptome regasite in orice episod de depresie.
Depresia postnatala (Depresia Postpartum) este un tip de depresie care apare la femeile care au nascut recent. De obicei se manifesta in primele luni dupa nastere, insa poate aparea si la un an. Simptomele sunt aceleasi ca si intr-o depresie obisnuita. Deseori, depresiile postnatale interfereaza cu abilitatea mamei de a mentine legatura cu noul nascut. Este foarte important sa ceri ajutor daca treci prin asemenea situatii. Depresia postnatala este diferita de senzatiile din primele zile si care se rezolva de la sine.

Cine poate fi afectat de depresie?
Desi depresia te poate face sa te simti singura, 16% dintre americani o vor experimenta pe parcursul vietii. Depresia poate afecta pe oricine, insa variaza in functie de varsta si gen.
Femeile sunt de doua ori mai expuse decat barbatii. Riscul mai mare este prezent din cauza schimbarilor hormonale aduse de pubertate, ciclu menstrual, menopauza si sarcina.
Barbatii. Desi riscul la care sunt expusi este mai mic, barbatii sunt cel mai putin diagnosticati si un numar extrem de mic cere ajutor. Se poate ca ei sa prezinte semnele tipice unei depresii, dar prefera sa fie nervosi si ostili sau sa isi mascheze starea prin consum exagerat de alcool si droguri. Sinuciderea este riscul cel mai mare; numarul barbatilor care recurg la acest act disperat este de patru ori mai mare decat cel al femeilor.
Persoanele in varsta: din cauza pierderii unei persoane dragi sau din cauza ca locuiesc singuri. Ei pot deveni bolnavi din punct de vedere fizic si nu mai pot fi ca in tinerete. Aceste schimbari pot duce la depresie. Familia poate pune schimbarile pe seama imbatranirii si multi oameni in varsta nu vor sa discute despre sentimentele lor. Ca rezultat, putine persoane in varsta primesc ajutor specializat.

Ajuta-te singura sa lupti cu depresia
Fiecare zi va fi o lupta atunci cand suferi de depresie. Terapia si grija medicilor sunt pasi importanti in recuperare. Dar poti sa faci si tu cateva lucruri pentru tine:
Recunoaste simptomele timpurii. Este important sa recunosti si sa mergi la un medic pentru diagnosticarea depresiei. Riscul unei alte depresii va scadea. Daca pretinzi ca problema nu exista, ea se va inrautati. De cine incerci de fapt sa te ascunzi? In ptimul rand iti faci rau tie! Gandeste-te la evenimentele care te-au adus intr-o stare asemanatoare.
Stabileste-ti teluri reale. S-ar putea sa te simti epuizata de tot ce ar trebui facut acasa si la serviciu. Nu fi prea dura cu tine! Aminteste-ti ca depresia este o boala si ca nu este de joaca. Stabileste-ti scopuri reale, usor de realizat pentru a te reincardra in rutina zilnica.
Fa ce iti place. Chiar daca nu ai chef, gaseste-ti timp pentru ceea ce iti place. Intalneste-te cu prietenii. Mergeti la o plimbare, la un film. Reia un hobby uitat de cativa ani.
Lasa deciziile importante pentru cand vei vedea iar lumea in nuante de roz. De vreme ce depresia iti poate zugravi lumea in nuante inchise, te sfatuim sa amani deciziile importante, de exemplu renuntarea la job.
Evita alcoolul. Desi ai putea crede ca te poate ajuta, alcoolul iti poate accentua depresia. Oamenii care sufera de depresie sunt expusi unui risc mare de a dezvolta probleme de abuz de substante. In plus, alcoolul interactioneaza cu multe antidepresive.
Fa sport. Este din ce in ce mai evident ca exercitiile ajuta in cazul depresiei. Gaseste o activitate pe care o faci cu placere si incepe usor. Treptat, incearca sa ajungi la 20-30 de minute de exercitii, trei patru zile pe saptamana!

Prin acest articol, ELady.ro iti ofera informatii de ordin general concepute sa te ajute, sa te puna in garda si sa te ajute sa lupti cu depresia. Datele prezentate in articol au rol pur informativ si nu inlocuiesc consultarea medicului de specialitate.

Adolescentii mai predispusi la cancer decat adultii

Citeşte mai departe...Cercetătorii britanici au anunță că adolescenţii au şanse mai mari să se imbolnăvească de anumite tipuri de cancer, cum ar fi cancerul cervical, testicular şi de piele, decat adulţii. Potrivit site-ului Yahoo!News, specialiştii au ajuns la această concluzie in urma unui studiu realizat in Anglia, in perioada 1979 - 2003.
Numărul imbolnăvirilor de cancer cervical a scăzut in perioada amintită pentru toate categoriile de persoane, cu excepţia adolescenţilor şi a adulţilor tineri.
In randul adolescenţilor cu varste intre 15 şi 19 ani s-a inregistrat chiar o creştere a acestei rate cu aproximativ 7 procente pe an. Totodată, rata imbolnăvirilor de cancer de piele a crescut, in Anglia, pentru toate categoriile de varstă, dar această tendinţă a fost mai accentuată la adolescenţi.
Astfel, potrivit studiului citat, finanţat de Institutul pentru Cercetarea Cancerului din Marea Britanie, numărul persoanelor cu varste intre 20 şi 24 de ani bolnave de cancer de piele a crescut cu 4 la sută, in timp ce imbolnăvirile in randul pacienţilor cu varste intre 35 şi 40 de ani au inregistrat o creştere de doar 2,5 procente.
Cele mai comune tipuri de cancer intalnite la adolescenţi sunt cancerul testicular, boala lui Hodgkin şi tunmorile cervicale. Specialiştii britanici au descoperit, de asemenea, că adolescenţii care se imbolnăvesc de cancer provin mai ales din familii cu situaţii materiale bune. Cu toate acestea, nu se poate stabili, pentru moment, o legătură intre situaţia materială şi riscul de imbolnăvire la adolescenţi. De asemenea, pană in prezent nu s-a stabilit dacă diferenţele inregistrate in ceea ce priveşte riscul imbolnăvirilor se datorează unei cauze genetice sau hormonale, sau stilului de viaţă al tinerilor.

Începând de la sfârşitul lunii octombrie, spitalele vor fi clasificate în funcţie de competenţă

Citeşte mai departe...Ministrul Sănătăţiia, CSEKE Attila a aprobat punerea în dezbatere publică, pe site-ul ministerului, la adresa www.ms.ro, a proiectului de ORDINprivind aprobarea criteriilor de clasificare a spitalelor în funcţie de competenţă.

“Aveam nevoie în Sănătate de un sistem de clasificare mult mai simplu a spitalelor, care să delimiteze clar atribuţiile şi competenţele acestora. Astăzi avem mai multe criterii după care clasificăm un spital, iar competenţele în cele mai multe cazuri se întrepătrund. Noul sistem de clasificare ajută la stabilirea unor proceduri clare de direcţionare a pacienţilor în sistem, posibilitatea realizării unei strategii de dezvolare  a spitalelor în ceea ce priveşte dotările cu echipamente, dar şi de finanţare a acestor unităţi”, a declarat ministrul Sănătăţii, CSEKE Attila.

Conform proiectului de act normativ, spitalele se vor clasifica pe 5 categorii, în funcţie de competenţe, după cum urmează:

a)     categoria I - nivel de competenţă foarte inalt;

b)    categoria II - nivel de competenţă inalt;

c)     categoria III - nivel de competenţă mediu;

d)    categoria IV - nivel de competenţă bazal;

e)     categoria V - nivel de competenţă limitat.

Clasificarea spitalelor de urgenţă va fi realizată în continuare din punctul de vedere al competenţelor, resurselor materiale şi umane şi al capacităţii  de a asigura asistenţa medicală de urgenţă şi îngrijirile medicale definitive pacienţilor aflaţi în stare critică, conform prevederilor Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 1764 din 22 decembrie 2006,

Criteriile care vor sta la baza clasificării spitalelor, in functie de competenţe, vor fi legate de structura organizatorică a spitalului aprobată in conditiile legii,  tipul serviciilor medicale furnizate, personalul de specialitate medico-sanitar încadrat la nivelul spitalului, continuitatea asistenţei medicale şi dotarea cu echipamente şi aparatura medicala.

Spitalul cu nivel de competenţă foarte înalt va fi spitalul caracterizat prin:

i       numar de 500 -1500 de paturi;

ii      cel mai inalt nivel de dotare cu aparatura si echipamente medicale, precum si de incadrare cu resurse umane;

iii    furnizarea tuturor tipurilor de servicii medicale, inclusiv a celor cu grad de complexitate foarte inalt;

iv    structuri care funcţionează ca baze clinice pentru activitatea de învăţământ, cercetare ştiinţifică-medicală şi de educaţie continuă, având relaţii contractuale cu o instituţie de învăţământ medical superior acreditată.

v     deservirea populaţia judetului din aria sa administrativ-teritoriala, precum şi alte judeţe (1.500.000 - 3.500.000 locuitori).

Spitalul cu nivel de competenţă înalt va fi spitalul caracterizat ca având:

vi    un numar de 400 -1200 paturi;

vii   structuri care funcţionează ca baze clinice pentru activitatea de învăţământ, cercetare ştiinţifică-medicală şi de educaţie continuă, având relaţii contractuale cu o instituţie de învăţământ medical superior acreditată.

viiiservicii medicale pentru populaţia judetului din aria sa administrativ-teritoriala, precum şi a judeţelor limitrofe (350.000 – 1.500.000 locuitori).

Spitalul cu nivel de competenţă mediu va fi spitalul caracterizat astfel:

ix    un numar de 300 -1000 paturi;

x     deserveste populaţia judeţului din aria administrativ-teritoriala unde isi are sediul şi, doar prin excepţie, din judeţele limitrofe (200.000 - 600.000 locuitori), pentru afecţiuni cu grad mediu de complexitate.

Spitalul cu nivel de competenţă bazal va fi spitalul caracterizat astfel:

xi    are un numar de 100 - 400 de paturi;

xii   deserveste populatia pe o rază administrativ-teritoriala de maximum 70 km, pentru afecţiuni cu grad bazal de complexitate.

Spitalul cu nivel de competenţă limitat este spitalul care va asigura urmatoarele servicii medicale, dupa caz :

xiiiservicii medicale pentru ingrijirea bolnavilor cronici;

xivservicii medicale intr-o singura specialitate  (TBC, boli infectioase, psihiatrie, de recuperare si altele, dupa caz);

xv  servicii paleative.

Proiectul de Ordin al Ministerului Sănătătţii mai prevede şi ce condiţii minime de structură organizatorică, precum şi dotare trebuie să îndeplinească din acest an spitalele pentru a se clasifica în categoria I, II, III, IV şi V.

Ministrul Sanatatii propune inchisoarea pentru agresorii medicilor

Potrvit unui comunicat de presa, Citeşte mai departe...CSEKE Attila, ministrul Sănătăţii cere ca în Codul Penal, să fie prevăzute sancţiuni speciale pentru cei care agresează personalul medical aflat în exerciţiul funcţiunii.

Ministrul Sănătăţii a transmis ministrului Justiţiei şi Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor un amendament la proiectul Legii privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, în care propune ca infracţiunile asupra personalului medical –medic, asistent medical, şofer de ambulanţă sau orice altfel de personal din sistemul medical aflat în exerciţiul funcţiunii să fie încadrate în categoria ultraj asupra autorităţii şi să fie sancţionate în consecinţă, mult mai aspru, la fel ca faptele săvârşite asupra funcţionarilor publici.

“Astăzi, dacă o persoană loveşte un medic într-un spital poate să fie sancţionată cu închisoare de la 3 luni până la 2 ani, sau cu amendă, după caz. Noi propunem înăsprireapedepselor, similar cu cele aplicate în cazul agresiunilor asupra funcţionarilor publici. Astfel,  agresorul ar fi sancţionat cu închisoare între 6 luni şi 3 ani. Mai mult, prin noua prevedere legală împăcarea părţilor nu mai înlătură răspunderea penală. Prin noile măsuri urmărim descurajarea celor care nu respectă corpul medical şi munca depusă de angajaţii din sistem. Şi au existat în ultima perioadă unele cazuri îngrijorătoare”, a declarat CSEKE Attila, ministrul Sănătăţii.

De asemenea, ameninţarea se va pedepsi cu închisoare de la 6 luni până la 2 ani, faţă de 3 luni până la un an, cum este prevăzut în prezent. Vătămarea coporală gravă se va sancţiona cu închisoare de la 3 la 12 ani, faţă de 2-7 ani, iar vătămarea corporală se va sancţiona cu închisoare de la 6 luni la 6 ani, faţă de pedepsele actuale de 6 luni -5 ani.

Coplata serviciilor medicale intra de la anul

Citeşte mai departe...Daca anul trecut Attila Cseke era un opozant ferm al implementarii sistemului de coplata pentru servicii medicale ieri, in calitatea sa de ministru al Sanatatii, a reu­sit sa convinga Executivul ca acest sistem sa fie intro­dus din ianuarie 2011. Guvernul s-a angajat in negocierile cu Fondul Monetar International si Comisia Europeana sa introduca sistemul de coplata pentru servicii medicale, iar ponderea scutirilor de la obligatia de a efectua plata sa nu depaseasca un nivel de 40% dintre pacienti, potrivit intele­gerii cu cele doua institutii. In luna martie, Ministe­rul Sanatatii anunta ca a definitivat legislatia privind intro­ducerea mecanis­mului de coplata, prin tichetul mode­ra­tor pentru sanatate, si ca proiectul de lege va fi tri­mis Parla­mentului, care va decide daca actul poate fi aplicat de la 1 iulie 2010. Potrivit proiectului anuntat de minister, contributia personala a cetatenilor prin tichetele pentru sanatate nu va depasi 600 de lei pe an, astfel ca pacientii vor plati consultatii, investi­gatii, spitalizarea pa­na la o suma cumulata a bonurilor de 600 de lei. Peste aceas­ta suma, consultatiile, analizele si spitalizarile vor fi gra­tu­ite. In medicina primara, coplata pentru consulta­tiile me­di­cului de familie aferente servici­ilor platite sepa­rat va fi 5 lei, iar pentru vizitele la domiciliu in afara pro­gra­mului de lucru de sapte ore va fi 15 lei. Consultatia la medicul spe­cialist din ambulatoriu va fi platita cu 10 lei, iar con­sul­tatia la medicul specialist in afara progra­mu­­lui de lu­cru va fi taxata cu 20 de lei. De asemenea, con­sul­ta­tia efec­tua­ta de serviciul de ambulanta, doar in cazul cand ­aceas­ta reprezinta solicitare de consultatie la domi­ci­liu, va presupune o taxa de 20 de lei.

Sfaturi pentru prevenirea infectiilor de tract urinar

Citeşte mai departe...Nevoia urgenta de a merge la toaleta, senzatia de arsura in timpul urinarii, sunt doar doua dintre simptomele foarte neplacute ale infectiei de tract urinar (ITU).
Conform evidentelor, femeile prezinta infectie urinara cel putin o data pe parcursul vietii si cel putin 1 si 5 femei care se confrunta cu ITU, prezinta si o alta infectie. Infectia recurenta este intalnita intr-un numar relativ mic de cazuri.

Principalele simptome ale ITU:
- urinari frecvente si in cantitati mici;
- urina inchisa la culoare sau rosiatica, in cazul in care prezinta si sange;
- presiune sau durere in zona pelvisului, abdomenului inferior sau spate;
- febra;
- greata si/sau varsaturi;

In mod normal, urina este sterila; De obicei nu contine bacterii, virusuri sau fungi, ci este compusa din fluide, sare si toxine. Infectiile urinare apar in momentul in care organisme minuscule, de regula bacterii din tractul digestiv, se prind de deschiderea uretrei si incep sa se multiplice.
Femeile sunt mai predispuse in contactarea bolii, deoarece uretra (tubul conector dintre vezica si mediul extern, prin care este eliminata urina) este de dimensiuni mai reduse (lungime) decat in cazul barbatilor.

In multe dintre cazuri, infectia urinara este provocata de o bacterie, cunoscuta sub denumirea de E.coli. Aceasta bacterie traieste in tractul digestiv, insa poate provoca infectii in cazul in care patrunde in tractul urinar. Daca infectia este prezenta doar in uretera, afectiunea poarta numele de uretrita. Daca bacteria inainteaza in vezica si se multiplica, apare infectia la nivelul vezicii, denumita medical cistita. In situatia in care nu se administreaza tratamentul corespunzator, bacteriile ajung la rinichi, cauzand pielonefrita.
ITU mai poate fi provocata si de alte microorganisme, printre care chlamydia si mycoplasma. Spre deosebire de E.coli, chlamydia si mycroplasma pot fi transmise pe cale sexuala, necesitand tratament pentru ambii parteneri.

Din 2011, romanii vor avea card de sanatate

Citeşte mai departe...Compania Naţională „Imprimeria Naţională” – S.A este unitatea de achiziţie centralizată care va realiza cardul naţional de asigurări de sănătate, în numele si pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Decizia a fost luată în conformitate cu legislaţia în vigoare, care abilitează  Compania Naţională „ Imprimeria Naţională” S.A pentru producerea, cu titlu de exclusivitate, a tipăriturilor cu caracter special, ce impun măsuri de protecţie împotriva falsificării sau contrafacerii, aşa cum este şi cardul naţional de asigurări de sănătate

Astăzi, la solicitarea ministrului Sănătăţii, CSEKE Attila a fost aprobată în şedinţa de Guvern, Hotărârea pentru aprobarea modalităţii de realizare a sistemului naţional al cardurilor naţionale de asigurări sociale de sănătate.

Conform actului normativ, cardul naţional de asigurări de sănătate - produs cu caracter special ce impune măsuri împotriva falsificării sau contrafacerii va fi produs, încărcat cu date primare, şi distribuit prin Compania Naţională “Imprimeria Naţională” – S.A.

Toate specificaţiile sistemului naţional al cardurilor naţionale de asigurări sociale

de sănătate si caracteristicilor tehnice ale cardului naţional de asigurări de sănătate se vor aproba prin ordin al presedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

“Prin introducerea cardului naţional de asigurări de sănătate facem un pas important în informatizarea sistemului. Vom putea  reduce birocraţia la dovedirea calităţii de asigurat. Implementarea cardului naţional de asigurat va îmbunătăţi controlul costurilor din sistemul de asigurări sociale de sănătate, prin  introducerea unui mecanism suplimentar pentru evidenţele, raportările si decontările serviciilor şi va asigura accesul rapid al furnizorilor de servicii medicale la un minim de date necesare deciziei, în special în caz de urgenţe medicale.”, a declarat CSEKE Attila, ministrul Sănătăţii

Conform Strategiei Naţionale de Raţionalizare a Spitalelor 2010-2012, anul viitor sistemul de sănătate va trece la introducerea cardului de sănătate.

Cardul naţional de asigurări sociale de sănătate este un card electronic, distinct de cardul european de asigurări sociale de sănătate.

Informaţiile minime care vor putea fi accesate de pe cardul naţional sunt datele de identitate şi codul numeric personal, dovada achitării contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate, înregistrarea numărului de solicitări de servicii medicale, prin codul furnizorului,  diagnostice medicale cu risc vital,  grupa sanguină şi Rh.

Cardul naţional se va emite individual pentru fiecare asigurat si se va elibera numai prin sistemul informatic unic integrat al asigurărilor sociale de sănătate. Furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate vor avea obligaţia de a acorda asistenţa medicală titularilor de card naţional în condiţiile prevăzute de contractul-cadru si de normele metodologice de aplicare ale acestuia.

Un englez spune ca E-urile fac mai mult bine decat rau

Citeşte mai departe...Printre fanatici de sănătate,  E-uriler au câştigat o reputaţie mai rea decât monstrul lui Frankenstein . Criticii susţin că declanşeaza totul, de la hiperactivitate si tulburarile de dispozitie la boli si pun viaţa în pericol.

Acum, scriitorul pe probleme alimentare Stefan Gates , a investigat acesti aditivi alimentari demonizati pentru un documentar de televiziune la BBC- E Numere : O aventura comestibilă . Descoperirile sale l-au condus să creadă că multe dintre aceste substanţe chimice ne pot face mai mult bine decât rău.

De-a lungul istoriei, o serie substanţe au fost adăugate la produsele alimentare la culoare, aroma pentru a spori şi a conserva . Dar astăzi , aditivii alimentari sunt atent reglementate şi trebuie să îndeplinească criterii stricte de puritate.

Stefan Gates investighează adevărul din spatele numerelor E şi aditivi

Producătorii trebuie să dovedească o necesitate tehnologică pentru utilizarea lor, precum şi un beneficiu clar pentru consumator. Utilizarea aditivilor alimentari este uniformă pe teritoriul UE , precum şi toţi aditivii aprobati sunt prezentati ca un " E ", numărul de catalog (E pentru Europa) . Aditivii alimentari sunt permisi în linii mari, clasificati în mai multe categorii în funcţie de funcţiile pe care le exercită , şi utilizarea lor se limitează la anumite alimente . Există mai mult de 300 de aditivi alimentari şi sunt găsite în 50 la sută din toate produsele supermarket.

Totuşi, Gates , 42 de ani, de la Londra , a constatat că, chiar dacă aţi urmat o dieta organica , veti consuma în continuare numerele E . Multe provin din surse naturale şi 20 sunt chiar produse de corpul uman în sine.

"Ceea ce este surprinzător este faptul că multe numere E în alimente prelucrate - de la tartinabile cu conţinut redus de grăsimi la prăjituri - sunt derivate din natura ", spune el. " Unele sunt substanţe chimice de care corpul nostru are nevoie pentru supravieţuire , iar unele sunt importante arme impotriva bacteriilor care pun viata în pericol.

"Fără numerele E , dieta britanica ar putea , eventual, a fi un mult mai rău . "

 CULOAREA FACE GUSTUL mâncarii mai bun

Există 42 de coloranţi pentru diferite alimente în toate tipurile de alimente , cunoscute sub numele de E100s . Acestea nu sunt doar cosmetice , ci un instrument vital pentru producătorii de produse alimentare , potrivit lui Gates.

Într-un experiment , două loturi de conserve de mazăre au fost date elevilor de la Universitatea Reading, ambele fiind încălzite la 121 de grade pentru a distruge enzimele şi bacteriile .

Una dintre ele a fost verde pal - , deoarece procesul de încălzire a eliminat colorantul - cuprinzand, totusi, doi coloranţi artificiali alimentari, E102 Tartrazină galben şi albastru briliant E133. Toţi studenţii au crezut ca mazărea verde strălucitor gustată e mai bună, spulberând mitul că alimentele naturale au gust mai bun .

Într-un alt exemplu al modului de culoare care poate influenţa plăcerea noastră de produse alimentare , aditivii de culoare a fost adaugați in Alsacia Pinot Gris de vin pentru a-l face roşu. Nici unul dintre cunoscatorii de la clubul din Londra, unde s-a facut experimentul, nu si-au dat seama că au băut, de fapt, un vin alb.

Savant Alice Pegg , care a condus experimentul , spune: " subconstient, ori de câte ori ne uităm la o bucată de hrană , am avea o idee asupra a ceea ce se intampla la gust . Culoarea este vitală pentru alimente. Este ghidul noastru pentru percepţia aromei şi gustului . "

Punerea la încercare : Stefan si chimistul Andrea Sella experimenteze cu coloranţi

MSG ESTE ÎN broccoli

Există 18 diferite potenţiatorilor de aromă , sau E600s - cele mai cunoscute fiind glutamatul monosodic E621 .

Mulţi oameni cred ei dezvoltă o reacţie la MSG , numit " Sindromul Restaurantul chinezesc " , dupa consumarea aditivului, deşi este un mit popular. De fapt , MSG se găseşte în mod natural în broccoli , ciuperci si rosii , astfel încât oricine care reacţionează la MSG ar avea probleme cu alte legume .

La inceputul anilor 1900 , chimistul Kikunae Ikeda a descoperit MSG în algele folosite pentru a face stoc japonez a fost ceea ce a făcut-o atât de gustoase . Prin 1907, el a găsit o modalitate de extragere a glutamat-ului , pe care îl combina cu sodiu pentru a face o pulbere albă , care putea fi adăugat la produsele alimentare . In zilele noastre, MSG se face prin fermentarea melasei şi sfeclă de zahăr şi este unul dintre aditivii cei mai populari din lume . Omul de ştiinţă Audrey Deane a spus: " Una dintre cele mai mari concentraţii de MSG este în parmezan. "

Ce gasim in paine?

Emulgatori sunt cruciale pentru a se amestecă substanţe grăsimi şi apă - că ar fi altfel separate. După ce Napoleon a lansat un concurs pentru a găsi o alternativă mai ieftină la unt pentru trupele sale , în 1850 , chimist Mege MOURIES - a descoperit o metoda de emulsionare şi a creat margarina primul.

Multi emulgatori  sunt gasiti in natura. E322 Lecitina , un ingredient vital în raspandeste si produse din ciocolata , se găseşte în gălbenuşul de ou . E471 , care este utilizat in inghetata , este de origine din seminţe de soia modificate.

Un REAL periuţă

E numărul de stabilizatori , sau E400s , sunt un ingredient vital în produsele de supermarket-uri multe , făcându-le netede şi coerente în textură. Una dintre cele mai comune este de carruba E410 Gum , utilizate în inghetata si produse de salata. Este un aditiv natural şi vine de la roşcov . În mod similar , agent de îngroşare E412 , sau guma de guar , este extras din seminţe de guar , cultivate în India şi Pakistan . E407 caragenan, care înlocuieşte grăsime în sosuri pentru salate , vine din alge marine , de crescătorie şi recoltate în Filipine .

Corpul dumneavoastră are propriile numere E

Poti extrage cinci numere E din propriul tău corp şi ( apăsat pe stomac ) sa faci un tort cu ele. Experimetul facut de gates a fost urmatorul: Prima proba a fost un flacon de lacrimi , care a produs aditiv E1105 lizozimă , un conservant în vin şi brânză .

Al doilea a fost sudoare , în care el a găsit e280 acid propionic , un alt conservant , care împiedică cresterea mucegaiului pe pâine. El a extras , de asemenea, faina de îmbunătăţire agent E920 L- cisteina din părul lui . Apoi a descoperit E507 acid clorhidric , utilizate în sirop de aur , în sucurile digestive în stomac.

În cele din urmă el a suferit liposuctie pentru a elimina glicerol E422 , care ţine de glazură de pe prăjituri umede , din grăsime în corpul său.

Conservanţi

Există 38 conservanţi numărul E, sau E200s , care previn bolile , cum ar fi botulismul , care poate provoca înceţoşarea vederii , paralizia şi moartea în termen de 24 de ore.

Din punct de vedere istoric , carnea a fost conservata în sare , care absoarbea ca apa bacteriile ce trebuiau puse să prospere din alimente. Acum, exista o serie de nitraţi , care sunt mai puternice în lupta împotriva otrăvirii .

Unul dintre cei mai puternici este E252 Nitrat de potasiu , care este un ingredient cheie în fabricarea prafului de puşcă , creată iniţial prin combinarea bălegarului de cal şi urină cu lemn ars . În timp ce două procente din nitraţii pe care ii consumam provin din conservanţi , un masiv de 50 la sută provin de la legume , pentru ca azotul este esenţial pentru creşterea plantelor .



Read more: http://www.dailymail.co.uk/health/article-1305016/Why-E-numbers-arent-really-Evil-all.html#ixzz0y2M1yts1

Newsletter

  1. Comentarii
  2. Noutati
  3. Top Stiri

Facebook

Statistici

Vizitatori
645
Articole
3399
Număr afișări articole
6991320
Vizitatori

Statistici

Azi414
Ieri400
Saptamana814
Luna13762
Total2630619

Currently are 96 guests and no members online

Sondaj

Sunteti multumit de primarul ADRIAN DOBRE?

Conect

Parteneri

Telefoane utile

Apel unic de urgenta
112
CJ Prahova
0244/597171
IPJ Prahova
0244/595.340
Garda de mediu
0244/544.495
Ag. Ptr. Protectia Mediului
0244 / 544.134
Telefonul primarului
0800.800.884
Protectia consumatorului
0244/ 576.436
Prefectura Prahova
0244/ 51.45.45
Electrica
0244/ 929; 0244/ 405.701
Distrigaz
0244.597.786
Apa Nova
0244.407.600
Anticorupţie
0800.806.806

Autentificare

Copyright © 2017 INCOMOD. Ziar on line din Ploiesti, din Prahova, din Romania!. Toate drepturile rezervate.
Joomla! este software liber, distribuit sub licența GNU General Public License.