Interviu// Fiica adjunctului IJP Prahova, Carmen Trandafirescu promoveaza un alt mod de a obtine energie termica si electrica

Citeşte mai departe...Carmen Trandafirescu, fiica adjunctului IJP Prahova, Stelian Trandafirescu este un om de succes in domeniul in care activeaza. Mandria familiei, prin rezultatele muncii sale, Carmen Trandafirescu este manager de proiect la OGIN Biogas din Olanda si propune agricultorilor sa transforme dejectiile animale in energie electrica si sa primeasca CEC-uri de la compania de electricitate in loc de facturi.

Reporter : E o promisiune destul de indrazneata ! Cum este posibil acest lucuru ?

Carmen Trandafirescu : Metanizarea e o resursa energetica a viitorului – un proces natural de transformare a deseurilor organice in gaz pentru a produce energie termica si electrica.

In plus, prin acest proces se reduce emiterea de gaze cu efect de sera si se obtine un ingrasamant de calitate superioara care poate fi ambalat si vandut, asigurand astfel o noua sursa de venit fermierilor.

Metanizarea este in acelasi timp o sursa de energie regenerabila si o metoda eficienta de tratare a deseurilor.

R: Exista deja un astfel de proiect in Romania in stare de functionare ?

C.T.: Da. Prima noastra instalatie in Romania este in localitatea Tufeni din Judetul Olt. Produce 800 KW/ora si trateaza aproximativ 35.000 tone de dejectii porcine pe an.

R : Care este investitia necesara si perioada de recuperare a investitiei pentru un astfel de proiect ?

C.T. : Costul variaza de la cateva sute de mii de euro la cateva milioane, in functie de dimensiunea instalatiei, adica in functie de cantitatea de deseuri. Investitia se recupereaza relativ repede, intr-o perioada intre 5 si 10 ani.

Citeşte mai departe...R : Ce fel de deseuri mai exact pot fi folosite intr-o instalatie de biogaz ?

C.T. : Dejectii animale lichide si solide, uleiuri, resturi alimentare, culturi cerealiere si vegetale. In principiu  orice nu este lemn, metal sau plastic poate fi folosit. Ne adresam deci tuturor fermierilor sau industriilor care produc deseuri organice : restaurante, supermarketuri, berarii.

R : De ce cantitate de deseuri e nevoie pentru a realiza un proiect rentabil ?

C.T. : Pentru a putea deveni furnizor de energie, deci pentru a produce mai mult decat pentru consumul propriu, vorbim despre cel putin 5000 de tone/an. Astfel putem construi o instalatie cu o capacitate de 200 – 250KW/ora, care asigura electrictatea necesara pentru aproximativ 550 de locuinte.

Scenariu de confruntare

R : Daca se pot folosi culturi cerealiere si vegetale pentru a obtine energie, si daca procesul este atat de rentabil precum pare, multi agricultori se vor reorienta catre aceasta practica, renuntand la a mai folosi

culturile pentru hrana. Asta poate cauza o crestere a pretului alimentelor. De ce am incuraja asa ?

Populatia se va revolta impotriva acestei idei.

Citeşte mai departe...C.T.: In primul rand este mult prea devreme sa vorbim despre aceasta posibilitate. In Romania exista pana acum o singura instalatie cu o capacitate relativ mica. In plus in Romania exista mult teren arabil neutilizat. Privim posibilitatea de a produce energie din culturi ca pe un stimul in a exploata potentialul agricol al Romaniei. In cazul in care se va ajunge in situatia de amenintare a resurselor de hrana, Guvernul va lua masuri prin controlul emiterii de certificate verzi in functie de compozitia deseurilor. Noi prevedem de fapt chiar o scadere a preturilor alimentelor avand in vedere ca un co-produs al metanizarii este ingrasamantul natural de calitate superioara. Astfel costul producerii culturilor va

scadea pentru agricultori, ei nemaitrebuind sa cheltuie pentru ingrasaminte, ceea ce le va permite o usoara scadere a pretulurilor oferite consumatorilor.

R : Se pare ca avem aici aproape o solutie minune atat pentru tratarea deseurilor cat si pentru obtinerea de energie verde. Cum am putea afla mai multe detalii despre activtatea dumneavoastra?

C.T. : www.ogin.nl este site-ul nostru. Ne gasiti si pe Facebook : OGIN Biogas Technology.

R: Ce diferentiaza OGIN de alte companii care propun instalatii de biogaz ?

Multe companii din Germania au experienta in domeniu.

C.T : Aceasta tehnologie a fost dezvoltata in Europa cu peste 40 de ani in urma si este in continua crestere.

In Germania multe companii au dezvoltat sisteme de biogaz care functioneaza pe baza de dejectii lichide si folosesc in continuare aceleasi sisteme pentru orice tip de substrat, prin adaugare masiva de apa.

OGIN a dezvoltat o tehnologie orientata catre nevoile agricultorilor si anume de a procesa dejectii si deseuri solide. Avem chiar licenta pentru o parte din utilajele folosite. Suntem experti in domeniu si ne axam continuu pe dezvoltarea si imbuntatirea tehnologiilor.

Tuturor celor care ar putea fi interesati de un proiect de biogaz as dori sa ofer un mic cadou. Trimiteti un e-mail la This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. mentionand parola « Radio » si beneficiati de un pre-studiu de fezabilitate gratuit pentru proiectul dumneavoastra.

Interviu Simona Baicoianu// “ Eu sunt corecta, n-am luat nimic in viata mea…”

Citeşte mai departe...Reporter: Va considerati o victima a presei, in speta a publicatiei Incomodph?

Simona Baicoianu: Da. Sunt nevinovata si politista Alina Grigore, sa-i dea Dumnezeu sanatate, a aratat in referat ca nu sunt de vina cu nimic. Datoria de peste doua miliarde de lei la Dalkia si Rosal nu exista. Multumesc pe aceasta cale domnului primar Badescu pentru ca i-a ajutat pe cei de la Dalkia sa recupereze pierderile din perioada 2011-2012. Am auzit ca a plusat la pretul gigacaloriei cu vreo 45 de lei, ca sunt atatia administratori care fura, nenorocitii naibii. De unde sa recupereze si Dalkia, nu?

Rep: Am auzit ca v-ati laudat prin targ ca o persoana grea ar fi intervenit pentru dumneavoastra. Il cunoasteti pe Mircea Cosma?

S.B: Nu, nu stiu cine este, n-am auzit de el. E actor? Eu sunt corecta, n-am luat nimic  in viata mea, nici acum 11 ani cand am fost, tot asa, o fuga pe la politie, nu s-a demonstrat nimic. Nu sunt un administrator care se foloseste de banii asociatiilor in scopuri personale. Astea sunt simple speculatii ale tampitului ala de Cristescu.

Rep: Totusi, atat datoria la Dalkia cat si cea de la Rosal este reala, demonstrata prin documente oficiale, conform Legii 544/2001. Cum va explicati ca subinspector Alina Grigore a recomandat NUP?

S.B: Dom’ne, e blonda, saraca. E la inceput, are si ea o scuza. M-am tavalit de doua ori pe jos, i-am spus “copilul meu, copilul meu” si am convins-o. Na, ca intre femei, suntem solidare la prostie. Basca vorbele date ca sa nu fiu atinsa, ca sunt si eu cineva, nu?

Rep: Apropo, cine sunteti?

S.B. Poftim? Sa va dau un exemplu. Eu, la Asociatia Mercur, scara C, nu mai sunt administrator de la inceputul lunii aprilie . Saptamana trecuta am cerut presedintelui de acolo, unul Petre Plesoianu, un tataita fraier pe care l-am invartit pe degete atatia ani, sa imi dea voie sa particip la sedinta lor. Asta a zis da si, mai mult, m-a lasat sa scriu eu procesul verbal, desi nu mai aveam cum, ca nu mai eram administrator. Sa va mai zic una. Aia de la UAP au facut cenzoratul pe ultimul an si a iesit un plus de  100 de milioane de lei vechi. Le-a zis tataita in sedinta despre acest plus. Sa nu se mai bata cu caramida in piept Maria Manea si Dan Surlaru ca sunt corecti, i-am invartit cum am vrut si de data asta.  Indiferent ce au hotarat prostii aia de la Mercur, scara C, in sedinta… ce e scris in procesul verbal, e nul, pentru ca e scris de mine, un om de pe strada, fara atributii in asociatie. Ca sa nu-ti mai spun ca l-am facut pe tataita sa le zica in sedinta ca am plecat ca am vrut eu, nu ca m-au dat ei afara. Acu’ intelegi cine sunt?

Rep: Nu prea, dar incerc. Cate asociatii administrati doamna Baicoianu?

S.B: Eu stiu ca vreo 23, boul ala de Cristescu a descoperit 16, iar blonda de la politie, numai vreo 7 sau 9, ca e blonda, deh. Dar ce mai conteaza? Eu imi vad de treaba mea, desi e mai greu acum, nu mai sunt presedinte  la UAP. Cand eram acolo doar dadeam un telefon, spuneam ca sunt presedinte si rezolvam orice. Stiti pe cineva care vrea sa-si mute copilul de la o scoala la alta, ca il rezolv imediat? Pardon, il rezolvam ca acum e mai greu fara functie. Dar ma descurc, mai dau ochii peste cap, il mai bag pe sot ca e bolnav si e pe moarte. E ca-n Filantropica, cand zicea Dinica: “Ti-e mila? Ti-am luat banii!”.

Rep: Am vazut ca si la Parchet v-ati descurcat. Cum ati reusit sa-i prostiti si pe aia, dupa ce ati trecut de politie?

S.B: Dom’ne, dumneata nu intelegi ca sunt nevinovata. Uita-te la mine, nu-ti inspir incredere?

Rep: Sincer, nu. Asa ca revin, cum ati reusit cu Parchetul?

S.B: Acolo a fost mai simplu. Avocatul meu, la care sotul ii repara masina gratis, e din Iasi. E genial omul asta. Face din cacat bici si mai si trosneste. Daca esti vinovat te face sa te simti nevinovat, iti da, asa, un aer de prospetime. E ca guma Orbit.

Rep: Pai din Iasi e si Alina Barna, procurorul de caz, detasata la Ploiesti. Asta sa fie?

S.B: Nu comentez. Toata lumea a fost prietenoasa cu mine.

Rep: Presedintii de la asociatiile administrate de dumneavoastra cum sunt?

S.B: Vii. Asta e tot ce pot sa va spun. Sunt vii si nu comenteaza. Fac ce vreau cu ei, iar proprietarii niste oameni deosebiti. Habar n-au ca asociatiile sunt datoare la furnizori si pot ramane fara utilitati.

Rep: Cu medierea cum merge?

S.B: Multumesc domnului Adrian Tataru, Cristian Manea, Viorel Dosaru si, bineinteles Alinei Grogore. Niste oameni deosebiti pentru ca daca nu mi-ar fi dat NUP nu as fi putut desfasura activitatea de mediator. Nu ma lasa legea cu cazier. Niste oameni deosebiti. Sa tot "uiti" sa platesti furnizorii,  cu oameni ca ei alaturi. Ca sa nu mai zic de procurorii Alina Barna si Ciprian Pascu.

Rep: O ultima intrebare. Cum s-a putut ca sa inregsitrati peste doua miliarde de lei datorii la furnizori, nu ati incasat de la proprietari intretinerea?

S.B: Tot ce pot sa va spun este ca atata timp cat au caldura in casa, apa calda si apa rece, iar gunoiul le este ridicat, prostii nu stiu si nu-i intereseaza ce e in contabilitatea asociatiei. Gata, ajunge cu interviul. Sunt curata, n-am furat nimic, pupa-le-as  talpa lor de profesionisti. Ha, bine ca nu m-a intrebat nimeni ce am facut cu fondul de rulment de la asociatii. Prost sa fii sa nu vezi cat sunt de deosebita.

Nu va bucurati, interviul este un pamflet …care poate reflecta realitatea. Depinde doar de voi ca sa vedeti care este adevarul!

 

 

 

Video Interviu/ Radu Ion, primarul din Baltesti

In toata perioada Big Build 2011, un proiect prin care 10 familii sarace au primit o casa la Baltesti, am tot postat comunicate. Dar, in niciunul dintre ele nu era mentionat numele primarului Radu Ion, cel care s-a implicat activ in implementarea proiectului. Mi s-a parut ca lipsteste din peisaj, tocmai cel caruia i se datoreaza existenta proiectului la Baltesti. Ca atare, mi s-a parut normal ca si Radu Ion sa aiba un cuvant de spus si sa fie vazut de cei carora li s-a adus la cunostinta orice alt partener. Scurt si la obiect, adica eficient, asa cum il stiu localnicii pe primarul lor:

Dragos Ghimbas, directorul APM Prahova despre incendiul de la Lukoil( video)

Citeşte mai departe...Incendiul de azi dimineata de la Rafinaria Lukoil nu a creat mari probleme de mediu, cel putin pentru moment. Ne-a interesat un punct de vedere oficial din partea directorului Agentiei pentru Protectia Mediului Prahova, Dragos Ghimbas, pentru a ne asigura ca nu suntem expusi pericolului. Iata ce ne-a transmis Dragos Ghimbas:

“Ploiestenii sa inteleaga ca deseul de ambalaj nu mai are ce sa caute in gunoi”, spune Lorita Constantinescu

Citeşte mai departe...Directorul PR& Comunicare Eco- Rom Ambalaje, Lorita Constantinescu ne-a acordat un interviu din care ar trebui sa intelegem cu totii ca atunci cand vorbim de colectarea selectiva nu vorbim doar despre o obligatie morala ci chiar de una legala, care poate fi penalizata potrivit normelor in vigoare.

Rep: La a cata experienta de acest gen sunteti in municipiul Ploiesti?

Lorita Constantinescu: Cu aceasta camapnie suntem prima data. Cu serviciul de colectare selectiva suntem de un an jumatate.

R: V-a atras ceva, in mod deosebit, la Ploiesti sau, pur si simplu, vreti sa va extindeti?

L.L.: Este o locatie foarte importanta pentru Eco- Rom Ambalaje si credem ca potentialul in Ploiesti pentru ambalaj, deseuri de ambalaj pe care le colectam selectiv este foarte important. Pe de alta parte, la Ploiesti avem o colaborare buna cu partenerii locali si cu unul dintre clientii nostri.

R.: Practic, in ce consta aceasta campanie? Ce aduceti in atentia cetateanului si ce ar trebui el sa faca?

L.L.: In primul rand, pentru toti cei din Ploiesti, colectarea selectiva a deseurilor de ambalaj, cel putin partea a doua, pentru ca am mai avut un proiect in anul 2006, a inceput anul trecut, in parteneriat cu primaria si operatorul de salubritate. Numarul punctelor de colectare a deseurilor de ambalaj pentru plastic si pentru hartie este astazi la 31. Urmarim sa dublam infrastructura si numarul de puncte pana la finalul anului, ajungand la circa 60.

Ceea ce trebuie sa inteleaga ploiestenii este ca deseul de ambalaj nu mai are ce sa caute in gunoi. Deseul de ambalaj de hartie trebuie sa mearga in containerul albastru, iar cel de plastic, metal, pet-urile, dozele trebuie sa isi gaseasca locul in containerul galben.

R.: Sa intelegem ca veti pune la dispozitia ploiestenilor containere arondate ghenelor de gunoi?

L.L.: Pentru sistemul cu ghene nu exista un punct de colectare arondat blocurilor de locuinte. Exista puncte de colectare in diverse locuri ale orasului. Cetatenii trebuie sa se deplaseze la aceste punte( n.r.- punctele de colectare le gasiti pe www.colecteazaselectiv.ro sau le puteti citi mai jos).

R.: Ce castiga ploiestenii in conditiile astea, avand in vedere ca romanul nu face nimic gratuit?

L.L.: De ce trebuie sa castige ceva imediat? Ceea ce castiga este ca groapa de gunoi este mult mai mica, emisiile din groapa de gunoi sunt mult mai mici, protectia mediul pe termen scurt si lung o face cu mana lui. Ceea ce s-ar mai putea intampla este sa nu-si ia amenda. Toata lumea trebuie sa stie ca daca nu colectezi selectiv in momentul in care ai serviciul la dispozitie, amenda este intre 700 si 1000 lei. Probabil ca in urmatorii doi ani vom asista la o modificare a modului in care colectam deseurile. Ceea ce astazi pare de domeniul stintifico- fantasticului, poate sa devina o obligatie extreme de usturatoare in viitor, iar costul colectarii deseului sa fie mult mai mare. Astfel, colectarea selectiva aduce costuri mai mici.

R.: Raportat la normele europene, la ce nivel se afla Romania in ceea ce priveste colectarea selectiva?

L.L.: In privinta deseului de ambalaj ultima raportare pe care Romania a facut-o este la anul 2008 si se pare ca obligatiile vis-à-vis de ambalaje si deseurile de ambalaje au fost indeplinite. O mare parte din aceste obligatii este indeplinita chiar de Eco- Rom Ambalaje. Noi asiguram in jur de 70- 75% din obligatiile Romaniei. Spre exemplu, la sfarsitul anului trecut, in sistemul pe care noi il organizam s-au pus pe piata circa 660.000 de tone de ambalaje si au fost reciclate cam 50%, in capacitatile de reciclare existente in Romania. O parte a mers la export.

R.: Campania pe care o desfasurati in perioada 28 mai- 4 iunie 2011 este singura la Ploiesti sau vor mai urma si altele?

L.L.: Aceasta campanie locala este singura si urmeaza una la nivel national, care va trece si pe Ploiesti, undeva la sfarsitul anului.

R.: In final poate ar trebui sa atragem atentia ploiestenilor asupra faptului ca sanctiunile sunt reale si ca exista si institutii care sa le puna in aplicare. Care sunt acestea?

L.L.: Pentru colectarea selectiva a deseului autoritatea este Garda de Mediu dar, in functie de parteneriatul la nivel local, Politia Locala poate aplica amenzi pentru vandalizarea containerelor, spre exemplu.

 

Vezi aici lista punctelor de amplasare a containerelor de colectare selectiva in orasul Ploiesti:

Zona ANL, Cartier 9 Mai

Intersectia Str. B.P Hasdeu – Str. 13 Decembrie

Zona Complex Bobalna

Intersectia Str. Gh. Gr. Cantacuzino – Str. Farcas

Intersectia Bdul Bucuresti – Bdul Petrolului, zona sens giratoriu

Str. Industriei, zona Bl. 16-6

Intersectia Str. Lapusna – Str. Alexandru Glinka

Bdul Republicii, zona Scoala Nr. 14

Gara de Sud, zona Big

Zona Centru Civic, statie Galerii

Str. Carpati, zona farmacie veterinara

Bdul Republicii, zona Bl. 202

Str. Ghe. Doja, vis-à-vis de magazin eMAG

Str. Crizantemelor, zona Interex

Sos. Nordului, zona Complex Mestesugaresc

Str. Brumarelelor, zona Bl. 123 (fost Complex Ideal)

Str. Cameliei, zona Bl. 41 (vis-à-vis de biserica Burcescu)

Str. Raristei, Cartier Malu Rosu

Intersectia Str. Brancioc – Str. Magurii

Str. Ghe. Gr. Cantacuzino – Sos Vestului (Kaufland)

Complex Paltinis, Str. Cristianului

Intersectia Str. Ghe. Gr. Cantacuzino – Str. Eremia Grigorescu

Intersectia Str. Bahluilui – Lamaita

Str. Baraolt, zona Piata

Intersectia Str. Al. Godeanu – Str. Iezerului

Intersectia Str. Cosminelor – Str. Marasesti

Intersectia Str. Tazlau – Str. Elevilor (platforma 443)

Str. Cornatel, zona platformei gospodaresti

Str. Theodor Aman, in spatele complexului Plus

Zona statie Rond Bucov

Zona Polux

Cele mai importante protecte pentru noii parlamentari prahoveni. Intra sa vezi care sunt

Citeşte mai departe...Am incercat sa aflu pentru dumneavoastra care este principalul proiect, de suflet, am spune, al catorva din parlamentarii alesi in Prahova. Cu siguranta, proiectele celor alesi vor fi multe sau macar asa ar trebuie sa fie pentru o reforma pe care o asteptam cu totii. Dintre toti alesii am vorbit doar cu cei pe care i-am considerat importanti si pentru care am respect. Ar mai fi fost cativa in aceasta categorie dar nu am vrut sa va stresez cu o polologhie de material. Dintre cei contactati, doar Andrei Volosevici nu a putut raspunde pe loc, fiind intr-o discutie importanta. Vom reveni si cu declaratia lui de indata ce o vom primi. Baza proiectelor de suflet pentru cei chestionati o reprezinta o noua Lege a invatamantului, ceea ce ne da speranta ca, in sfarsit, va avea loc reforma multa asteptata in educatie.
Citeşte mai departe...“Nevoia si dorinta de schimbare a Legii Educatiei. Ma voi lupta in Parlament cu proprii colegi de alianta, daca va fi nevoie, dar sunt convins ca toti gandim in acelasi sens si vrem o reforma viabila in invatamant. Pentru Ploiesti voi incerca sa atrag fondurile necesare pentru spitale si, mai ales, pentru construirea a doua gradinite, una in cartierul Mihai Bravu si una in Breasca, unde deja a fost identificat un spatiu de 2000 mp, pentru o unitate cu program prelungit. De asemenea, as dori ca Podul de Lemn sau un pod important din Ploiesti sa fie refacut din temelie”, deputat Ion Eparu.




Citeşte mai departe...“ Voi face tot ce este posibil pentru a atrage fonduri pentru noul Spital de Pediatrie. Una dintre solutii ar fi intrarea acestei unitati in Programul National al Ministerului Sanatatii, astfel putand fi incadrat in categoria I, fapt ce va usura atragerea de fonduri. Voi face, alaturi de colegii mei din Camera Deputatilor, tot ce se poate ca, in mod corespunzator si in interesul copiilor, sa avem o Lege a Educatiei care sa nu mai bulverseze elevii si parintii, pe baze solide de invatamant”, senator Augustin Mitu.





Citeşte mai departe...“Vreau sa initiez un proiect care priveste marirerea perioadei de gratie a creditelor pentru persoanele fizice de la un an la minim doi ani, pentru a veni in sprijinul celor care se confrunta cu criza si sunt in imposibilitate de achitare a datoriilor catre banci”, deputat Dragos Gunia.








Citeşte mai departe...“Este vorba de un proiect de lege depus deja in Camera Deputatilor, cu aprozimativ doua saptamani inainde de a intra in campania electorala. De aceasta lege a preventiei despre care vorbim trebuie sa beneficieze toti romanii. Este vorba de un pachet minimal de analzie gratuite exact asa cum aveam, pintr-o Ordonanta de Guvern in perioada 2007-2008. Este normal sa cheltuim mai putini bani din sanatate atunci cand previi, decat atunci cand boala este evoluata. Sunt mai multe legi pe care trebuie sa le punem in functiune si la care voi si initiator si semnatar. Este vorba de Legea Lobby-ului care trebuie sa functioneze si in Romania si cred ca un stat european trebuie sa aibe o astfel de lege. Vizez modificari la Legea Audiovizualului si, nu in ultimul rand, modificari la Legea Administratiei Publice Locale, care in ultimul timp, a fost mai tot timpul schimbata, prin descentralizarea diverselor unitati medicale, scolare fara sa fie prevazuta o bugetare expresa pentru acestea. Noroc cu primarii care au reusit sa mentina un echilibru, chiar si in aceste conditii. E nevoie si de o modificare a Legii Politistului. Sunt foarte multe. Parlamentul acesta trebuie sa recupereze  patru ani de mandat, in care legile nu au fost create in Parlamentul Romaniei ci in laboratoarele guvernului PD-L. Votul din 9 decembrie a fost cea mai mare penalizare data vreunui partid de guvernmant, care nu a stiut sa faca altceva decat sa cheltuiasca banii pntru clientela politica PD-L”, deputat Gratiela Gavrilescu.
Citeşte mai departe...“Am niste idei destul de bune in ceea ce priveste invatamantul, care vor tine mult si de Consiliile Locale si Consiliile Judetene. Astfel, tinerii care ies de pe bancile scolilor si facultatilor ploiestene sa stie sa-si aprecieze mai mult comunitatea. Sa legam tinerii de comunitate, pentru a evita exodul catre Bucuresti. Castigarea respectului pentru comunitate. Tot pe invatamant si formare profesionala sunt chestii legate de fonduri europene. Oamenii disponibilizati din industrie pot fi reconvertiti pe piata muncii. O sa ma indrept mai mult spre societatea civila”, deputat Gabriela Anghel Lola.

Procurorul Daniel Ghita: “N-ar trebui ca oamenii din institutiile de aplicare a legii sa se lase intimidati”

Citeşte mai departe...Reporter: D-le Daniel Ghita de ce ati ales sa fiti procuror si nu interlop?

Daniel Ghita: Pentru ca de la 7 ani sau de acasa din familie am invatat sa muncesc, sa studiez, sa fiu corect cu cei din jurul meu, sa dau buna ziua, sa respect pe toata lumea si, mai ales, legea.

R: Se merita sa fii magistrat in ziua de azi cand se fac atatea inginerii financiare, afaceri dubioase ?

D.G:  In mod evident un functionar public nu castiga o persoana care face, asa cum spuneati, inginerii financiare si scoate bani foarte multi din afaceri cu petrol, spre exemplu, dar poti castiga respectul celor din jur daca esti un tip corect, daca incerci si chiar reuesesti sa iti faci corect meseria.

R: Ce reprezentare are satisfactia profesionala pentru dumneavoastra?

D.G: Sa vezi ca nu ai muncit in van, dupa luni de eforturi colective, iar cei care au gresit, care au incalcat legea ajung acolo unde le este locul. Ca banii pe care i-au realizat prin incalcarea legii sunt restituiti la bugetul de stat si sunt folositi asa cum ar trebui, la batranii care au nevoie de cati lei la pensie, la bolnavii care nevoie de ingrijire, la alocatia copiilor si, de ce nu, pana la urma, si in salariile noastre.

R: Vi s-a intamplat vreodata sa munciti la un caz luni de zile si sa constatati la final ca ati muncit degeaba?

D.G: Nu. Sincer, nu mi s-a intamplat vreodata. A durat, poate, mai mult , sa dovedesti ceea ce poate reuseau sa ascunda cei care sunt obisnuiti sa incalce legea, dar niciodata nu s-a intamplat sa muncesc in zadar, eu si ceilalti colaboratori ai mei.

R: Unde este mai mult de munca, in domeniul infractionalitatii, la Bucuresti sau la Ploiesti?

D.G: Munca este peste tot. In primul rand ca schemele de personal nu sunt complete si, dup ace ca nu sunt complete, nu sunt nici actualizate. Unul era nivelul ratei infractionalitatii in anul 1990 si altul este in 2010. La o populatie de aproape 840.000 de locuitori, cat are judetul Prahova, cred ca ar trebui regandita si schema care, prin numarul de procurori, sa acopere necesarul combaterii infractionalitatii, iar solutiile date sa fie cele asteptate de absolute toti justitiabilii.

R: Mai exact ce ar trebui facut?

D.G: In primul rand, ar trebui facute eforturi pentru completarea schemei. La nivelul Parhectului Prahova, schema este de 16 procurori si, in mod efectiv, lucreaza 11, cu “sanse” ca in perioada urmatoare numarul sa se diminueze. Pe langa acest lucru, ar trebui gandita si reactualizata schema care sa corespunda cu realitatile judiciare ale unui judet ca Prahova. Deci, o schema de 16 procurori este incompleta.

R: Cate dosare aveti in lucru in acest moment?

D.G: Pot sa va spun cate dosare am in fiset. Undeva in jur de 80, care au ca principal obiect savarsirea unor infractiuni de coruptie.

R: care e cea mai mare captura a dumneavoastra, daca putem numi asa?

D.G: Este improrpiu spus captura. Cei care gresesc, vrand- nevrand, sunt oameni. Nu ne propunem sa capturam oameni ci sa aflam adevarul in cauzele pe care le instrumentam si sa incercam sa aratam ca, chiar daca suntem putini, sa aratam ca suntem aici. Cel mai success dosar instrumentat, de cand lucrez la Parchetul Prahova, este cel finalizat cu rechizitoriu pe data de 28 mai 2010, cand au fost trimisi in judecata 22 de inculpate, din care 17 in stare de arest preventive pentru savarsirea unor infractiuni de coruptie si assimilate infractiunilor de coruptie. Este vorba despre dosarul in care au fost deferiti justitiei inculpatii care aveau ca principal obiect de activitate infractionala sustragerea de produse petroliere. Unul dintre acesti inculpati fiind Marin Dumitru( n.r.-  zis Mocofanu) din Barcanesti. Un dosar complex, prin numarul de persoane care au conlucrat la dovedirea faptelor, prin numarul mare de inculpate, prin tehnicile care cu condus la dovedirea faptelor si prin prejudiciul mare inregistrat.

R: Exista corputie institutionalizata?

D.G: Eu cred ca sunt oameni care gresesc, cred ca sunt oameni care aduc vulnerabilitati oricarui sistem, oameni care din varii motive incearca sa-si rotunjeasca veniturile si asta n-ar trebui sa le faca cinste.

R: Mai in gluma, mai inserios, sunteti asimilat comisarului Italian Corado Cattani, dice celebrul serial “La Piovra”. Ce perceptie aveti despre apelativ?

D.G: Intr-un fel ar trebui sa ma onoreze aceasta asociere cu personajul din film. Ceea ce facem noi aici, toti procurorii, este extrem de real. Dosarul despre care va vorbeam a avut parte si de momente care erau, parka, scenario din film. Supravegherea operativa si filmarea pe timp de noate a inculpatilor cu camere cu termoviziune in infrarosu, cu mijloace de supraveghere aeriana avea aerul unui episode din filmul mentionat de dumneavoastra. Revenind la intrebare, eu nu cred ca in Prahova s-a ajuns pana acolo incat munca unui procuror sa capete astfel de valente. Intamplarea face ca eu ma ocup de cauzele care au ca obiect infractiuni de coruptie si este firesc ca acestea sa produca interes, sa iste curiozitati si sa fie pusa, firesc, intrebarea, cine e cel care a instrumentat aceste cauze. Intamplarea face ca sunt eu acela. Putea sa fie oricine altcineva in locul meu. Din fericire, cred ca nivelul coruptiei in Romania, in Prahova nu este de valori egale ca cele din fimul “La Piovra”.

R: Amenintari ati primit vreodata? Sub ce forma?

D.G: S-a intamplat o data ca cineva sa imi spuna ca este prieten cu inalt oficial din Ministerul Justitiei si  sa imi transmita voalat ca astazi sunt procuror, maine cine stie ce se poate intampla. Eu i-am raspuns acelei persoane ca niciun oficial din niciun minister nu a invatat in locul meu in facultate, niciun oficial nu a dat examenele in locul meu, niciun oficial din niciun minister nu a muncit in locul meu ca sa ajung ceea ce sunt. Acea persoana incalcase legea si, desi a incercat prin mijloacele lui sa intimideze, nu a reusit si a ajuns in fata judecatorilor, in stare de arest preventiv, si condamnata pentru faptele pe care le comisese. N-ar trebui ca oamenii din institutiile de aplicare a legii sa se lase intimiati. Cei care se simt lezati in anchetele penale, incearca sa scape, sa influenteze mersul anchetei prin diferite metode, ori prin oferirea unor atentii sau prin eventuala teama insuflata. Din fericire, eu spun ca institutiile de aplicare a legii, cel putin parchetul, au ajuns la o maturitate care le permite celor care reprezinta aceste institutii sa aplice legea. Legea este puternica. Ramane doar ca ea sa fie aplicata corect, daca oamenii care o aplica sunt, la randul lor, puternici.

R: Ce ii lipseste procurorului Daniel Ghita, ce are in plus fata de altii si unde isi propune sa ajunga?

D.G: Imi place foarte mult ceea ce fac in acest moment. Am plecat de la Parchetul Inaltei Curtii de Casatie si Justitie in urma cu doi ani din caua unor probleme de sanatate, naveta era, totusi, obositoare. Cred ca am ajuns la un nivel de experienta care imi permite sa intuiesc si sa analizez si sa extrag din multitudinea de cazuri cu care suntem sesizati acele cauze care chiar au un potential, care sunt interesante prin rezultatele care pot si obtinute si prin mesajele ce pot fi transmise societatii.

Imi lipseste timpul de a ma ocupa, in mod egal, de toate cauzele cu care sunt investit. Cred ca sunt la fel de bine pregatit ca si ceilalti colegi ai mei. Familiar vorbind am tot ce-mi trebuie si as vrea sa ajung in situatia in care sa gandesc ca e o fericire ca traiesc in Romania. As vrea, la modul sincer, ca si copiii nostri sa traiasca intr-o tara curata, intre oameni curati, din toate punctele de vedere. Incerc, prin ceea ce fac, alaturi de alti colaboratori ai mei, sa oferim un exemplu. Un exemplu pozitiv, de cum ar trebui sa fie lucrurile. Mi-ar placea ca in momentul cand o sa ies la pensie sa raman sa traiesc in Romania, intr-o tara curata.

R: Ultima intrebare. S-a schimbat ceva de cand ati venit inapoi in Ploiesti?
D.G: Cred ca da. Cred ca functionarii publici care sunt tentati sa primeasca atentii, sa comita fapte de coruptie, poate se gandesc de mai multe ori inainte sa incalce legea, pentru ca poate s-a schimbat acea mentalitate potrivit careia fiecare om se gandeste ca nu i se poate intampla nimic. Poate acesti functionari pretabili la comiterea faptelor de coruptie se gandesc de mai multe ori inainte de a face astfel de lucruri, pentru ca, asa cum am spus, Parchetul Prahova a incercat sa identifice niste cauze reprezentative din anumite sectoare de activitate si sa arate ca putem fi oriunde. Poate ca si infractorii sunt mai atenti si mai precauti cand comit faptele pentru ca au sesizat ca procurorii sunt foarte bine instruiti, au un nivel de experienta ridicat care le permite sa uzeze de tehnici speciale si moderne in probarea activitatii infractionale.

Interviu // Raul Petrescu despre ce se intampla in ultima vreme la RATP si masurile ce vor fi luate impotriva celor care au devastat autobuzele

Citeşte mai departe...Interviul pe care i l-am luat viceprimarului Raul Petrescu a avut ca tema de discutie situatia de la RATP Ploiesti. Urmariti interviul ca sa aflati ce se va intampla cu suporterii care au produs pagubele celor patru autobuze puse la dispozitia galeriei Rapidului, la mediul cu Petrolul Ploiesti. Puteti afla ce crede viceprimarul despre rezilerea contractului dintre RATP si Real, care aducea un venit de circa 45.000 lei lunar. O serie de intrebari care au la baza materialele aprute in ultima vreme in IncomodPH.ro, cu privire la situatia de la RATP Ploiesti. Aflati lucruri interesante despre o Regie, pe care o suspectez ca urmeaza a fi privatizata. Vizionare placuta!

Chestorul Sorin Oprea: "De la noii şefi îmi doresc să înţeleagă că funcţia reprezintă un efort în plus şi nu o stare de bine"

Citeşte mai departe...Reporter: Domnule chestor ce v-a îndemnat să alegeţi IPJ Prahova şi care a fost prima impresie când l-aţi preluat?

Sorin Oprea: A fost o decizie grea, pe care am luat-o în momentul în care m-am întors. M-am hotărât foarte greu să revin din cauza faptului că am plecat forţat de un sistem pe care nu l-am agreat şi care s-a dovedit a fi promotorul nonvalorii în Poliţia Română. În momentul în care am purtat discuţiile pentru întoarcere mi s-a sugerat ideea că e bine să vin să fac ceea ce mă pricepem cel mai bine şi anume să creez colective şi să iniţiez proiecte pe care să le finalizez. Am acceptat să revin cu gândul că aş putea să continui ceea ce am început la nivelul Direcţiei Generale de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog din Inspectoratul General al Poliţiei Române.

Am ales I.P.J. Prahova pentru că e judeţul unde m-am născut şi de unde provin.

Am considerat că pentru Prahova trebuie să aduc un plus de experienţă în aşa fel încât Inspectoratul să poată să capete o altă direcţie de acţiune. Nu pot spune că a fost o provocare pentru că aveam anumite informaţii despre ceea ce se întâmplă în general în Poliţia Română. La momentul respectiv ştiam că o să fie o muncă grea şi nu cu efecte imediate. Este adevărat, complexitatea muncii nu se compară cu cea de la Crimă Organizată, dar există un alt sistem de lucru cu omul, de fapt cu poliţistul care trebuie îndrumat şi dirijat către problemele care îi sunt date în competenţă.

Rep: De când aţi venit parcă şi BCCO iese la rampă cu mai multe cazuri rezolvate. Aţi creat o emulaţie între servicii?

S.O: Da, a fost unul dintre obiectivele mele. M-am gândit foarte mult în momentul în care a trebuit să găsim formule de lucru pentru ca serviciile să meargă, pe competenţele pe care le au, într-o colaborare care să ducă spre perfecţiune.

BCCO Ploieşti reprezintă cu adevărat o forţă în ceea ce priveşte monitorizarea fenomenului în zona pe care o are.

Este adevărat că am avut o discuţie intensă şi permanentă cu tot ceea ce înseamnă factori de conducere şi nu numai  la nivelul Brigăzii. Am reuşit împreună să găsim acele informaţii, să le dirijăm  şi să le valorificâm în aşa fel încât să reuşim ca toate cazurile pe care le-am iniţiat să aibă finalitate.

Şi pentru BCCO este importantă colaborarea cu noi. Acolo lucrează ofiţeri şi agenţi profesionişti, iar activităţilor sunt strâns legate de procurorii DIICOT.

Nu numai BCCO este structura cu care am colaborat. Avem relaţii excelente cu serviciile de informaţii, mă refer la SRI – Direcţia Prahova, SIPI, DGA – Serviciul Judeţean Prahova. Cu toate aceste instituţii am avut relaţii deosebite şi de aceea ceea ce am realizat împreună a avut un impact favorabil.

Nu vreau să trec cu vederea şi relaţia pe care o avem cu cele două structuri de jandarmi din judeţ în special în domeniul asigurării ordinii şi siguranţei publice, cele două structuri fiind practic un sprijin al Poliţiei în combaterea infracţionalităţii.

Rep: Care a fost primul lucru pe care l-aţi spus subalternilor dumneavoatră la prima sedinţă de lucru?

S.O: Prima şedinţă de lucru, contrar aşteptărilor/părerilor colegilor mei, a avut loc la un sfert de oră după ce am fost numit la Prahova,  la data de 6 noiembrie 2009. Printre alte lucruri le-am transmis faptul că din acel moment lucrurile se vor schimba radical. Cu siguranţă, mulţi dintre ei nu au crezut. Unii colegi au tratat lucrurile într-o manieră tipic românească crezând că orice minune durează 3 zile. De data aceasta se pare că nu a existat nicio minune şi că termenul de 3 zile e mult mai lung pentru că activitatea Poliţiei Prahova a început să se bazeze pe piloni de competenţă şi profesionalism.

Rep: Criza prin care trecem naşte monştri. Pentru dumneavoastră există vreo diferenţă între un hoţ mărunt şi un interlop sau ar trebui să se teamă cu toţii de aceleaşi repercusiuni?

S.O: Da, există o diferenţă între categoriile de infractori. Într-un fel priveşti un om care încalcă legea într-o măsură mai mică şi alta este atunci când legea este încălcată grosolan, iar faptele comise creează grave pericole sociale.. De asemenea, grupurile de infractori reprezintă un pericol deosebit pentru că în momentul în care infractorii se organizează creează cu adevărat probleme pentru comunitate. Cetăţenii sunt cei care suferă pentru faptele care aduc atingere siguranţei şi patrimoniului lor .

Poliţia acţionează strict pe baza prevederilor legale. Ceea ce este important este faptul că toate sesizările cetăţenilor sunt tratate în acelaşi mod.

Rep: Conducerile unor structuri din subordine s-au schimbat. Pe lângă criteriile de pensionare au existat şi nemulţumiri legate de activitatea vechilor șefi? Ce v-a nemulţumit şi care au fost criteriile de selecţie ale noilor comandanţi? Ce vă doriţi de la noii şefi?

S.O: M-a nemulţumit foarte mult faptul că în momentul venirii mele aici am observat că existau domenii de activitate unde nu erau rezultate. De asemenea, exista o stare generalizată de neînţelegere între unele servicii şi Inspectoratul Judeţean de Poliţie.

Am încercat să schimb această stare de lucru, am reuşit să creez     într-adevăr un sistem nou, am dat încredere tuturor, în special poliţiştilor tineri. Comunicarea a fost ideea centrală a  relaţiei mele cu poliţiştii, pentru că problemele Poliţiei trebuie cunoscute de jos şi rezolvate în funcţie de priorităţi.

Există un singur criteriu pe care l-am avut în vedere la numirea noilor şefi, acela al competenţei. Nimic altceva. Nu suport pe acei şefi, care vin impuşi. Nu suport nici pe acei şefi care doresc să ocupe o funcţie la doi sau trei ani după ce au început activitatea .

Ar trebui să se gândească la faptul că în momentul în care ajung pe o poziţie de comandă, vor conduce oameni şi nu vor şti ce să le ceară, nu vor şti să-i îndrume şi nici să-i evalueze.

Toate aceste lucruri nu fac altceva decât să dezechilibreze un sistem care şi aşa are destule probleme. De la noii şefi îmi doresc să înţeleagă că funcţia reprezintă un efort în plus şi nu o stare de bine.

Aşa cum am spus-o de nenumărate ori, consider meseria de poliţist un hobby. Şi dacă lucrezi cu pasiune, sigur vei obţine ceea ce ţi-ai propus.

Rep: Întotdeauna m-am întrebat cum poate un om care nu ştie să scrie şi să citească să aibă permis de conducere. Puteţi să-mi explicaţi dumneavoastră pentru că sunt destule cazuri şi în Ploieşti?

S.O: Este cu adevărat o problemă sensibilă, recentele cazuri instrumentate de DGA şi DNA confirmă existenţa unor asemenea probleme.

Cred că ar trebui să se facă verificări detaliate cu privire la fiecare sesizare în parte, mai ales că a permite ca asemenea oameni  să conducă pe drumurile publice este o crimă.

Răspunsul însă trebuie dat de serviciul de profil care nu  se află în structura IJP Prahova.

Rep: Care este raportul infracţionalitate – cazuri rezolvate în primele 5 luni ale anului 2010, comparativ cu primele 5 luni ale anului 2009?

S.O: În primele 5 luni ale anului 2010, comparativ cu primele 5 luni ale anului 2009, infractionalitatea scade cu 2%.

Exemplific scăderile înregistrate la infracţionalitatea stradala - 10%. De asemenea, o scădere semnificativă se înregistrează şi la infracţiunile contra vieţii, integrităţii şi sănătăţii persoanei -19%.

Este adevărat că actualul context dominat de criza economică mondială şi naţională, cât şi schimbările survenite la nivel socio-economic din ultimii ani au influenţat evoluţia criminalităţii. După cum se poate observa, cele mai evidente manifestări sunt sărăcia, creşterea numărului de şomeri (prin falimentul unor firme, restructurări în instituţiile publice sau private), inflaţia, îngheţarea/diminuarea salariilor.

De asemenea, carenţele educaţionale, lipsa de supraveghere şi autoritate parentală (părinţi în străinătate sau părinţi preocupaţi de asigurarea minimului necesar subzistenţei) au determinat şi ele în rândul adolescenţilor şi tinerilor un risc crescut de vulnerabilitate faţă de criminalitate.

În mod firesc, pentru a reduce efectele acestor potenţiale cauze perturbatoare la nivelul societăţii, am  mobilizat toate resursele disponibile.

Rep:  Există poliţişti asupra cărora aveţi suspiciuni că ar desfăşura activitatea altfel decât ar trebui şi au legături cu şmecherii oraşului? Cei care vor fi depistaţi la ce să se aştepte?

S.O: Da. Am astfel de informaţii. Numărul lor este în scădere. De fiecare dată toate informaţiile pe care le-am deţinut au fost înaintate către DGA – Serviciul de profil care acţionează la Ploieşti şi către Serviciul Judeţean de Informaţii şi Protecţie Internă. Sunt sesizări ale cetăţenilor, care s-au îndreptat cu plângere împotriva poliţiştilor  reclamând că aceştia nu au acţionat respectând legea. De aceea, de fiecare dată, noi am procedat într-un mod foarte corect şi foarte transparent şi am înaintat plângerea către Parchet sau am efectuat cercetările necesare cu privire la acei poliţişti. care s-au aflat în această situaţie.

Aş vrea să fac o remarcă foarte importantă. La acest moment Poliţia Prahova se bucură de un grad de credibilitate crescut, iar faptele de acest gen sunt într-o scădere vizibilă.

Rep:  Cum credeţi că va afecta randamentul poliţiştilor reducerea salariilor cu 25%?

S.O: Este o problemă serioasă. Poliţiştii sunt afectaţi de reducerea salariilor, iar posibilităţile noastre ale managerilor, în momentul acesta, sunt limitate, pentru rezolvarea acestei situaţii.

Voi avea discuţii permanente cu lucrătorii şi vom căuta soluţii în aşa fel încât drepturile să le fie respectate

Rep:  În România, cel care îşi face treaba aşa cum trebuie este oaia neagră şi nu invers cum ar fi firesc, motiv pentru care apar şi presiunile. Asupra dumneavoastră se fac presiuni?

S.O: Nu sunt presiuni asupra mea. Am activat în multe domenii ale Poliţiei, iar experienţa câştigată îmi dă posibilitatea să iau hotărârile corecte.

Faptul că se lucrează şi că sunt rezultate în IJP Prahova supără doar o mică parte a comunităţii. Restul percepe pozitiv reacţia rapidă şi eficientă împotriva criminalităţii la nivelul judeţului.

Rep:  De ce v-aţi ales meseria de poliţist?

S.O: Sunt poliţist de la 19 ani când am intrat în şcoală. Atunci am început şi munca de poliţie. Altceva nu am făcut.

Am căutat tot timpul să nu trădez profesia pe care mi-am ales-o. Am fost şi sunt un tip foarte ordonat şi foarte strict. Practic, de multe ori, au existat accese de neconvenţionalism în ceea ce priveşte munca, în sensul că, în multe situaţii, chiar dacă am încălcat aşa-zisele “reguli de relaţionare”, aceasta nu a făcut altceva decât să conducă la realizarea unor cauze importante din punct de vedere profesional. N-am făcut niciun fel de rabat din acest punct de vedere şi nu am cedat niciunei presiuni.

Profesia de poliţist nu îţi oferă altceva decât satisfacţii profesionale. Poliţia, într-adevăr, îţi dă o poziţie în societate, eşti privit altfel decât ceilalţi. Dar, cu siguranţă, Poliţia nu-ţi dă şi inteligenţă, nu te învaţă ceea ce trebuie să faci, decât dacă o respecţi ca profesie.

Dacă ar trebui să o iau de la capăt aş alege aceeaşi meserie.

Rep:  Care este mesajul chestorului Sorin Oprea pentru colegi, ca să nu mai spunem subordonaţii săi şi infractori sau posibili infractori?

S.O: Poliţiştilor prahoveni vreau să le adresez, în primul rând, un gând bun, acela de a fi convinşi că eu le sunt foarte aproape, că nu doresc altceva decât să fac echipa care să poate conduce la atingerea unor ţeluri pe care le-am stabilit împreună. Aş dori foarte mult ca poliţiştii prahoveni să devină cei mai buni, să devină cu adevărat profesionişti pentru munca lor. Mi-aş dori, de asemenea, să îşi poată îndeplini ţelurile personale şi ale familiilor lor. Aş vrea ca fiecare poliţist prahovean să poată urma orice curs pentru pregătirea proprie. Nu în ultimul rând, sper ca fiecare să capete dragoste faţă de uniforma de poliţist şi să nu uite că lucrează pentru prahoveni.

Pe infractori, sau posibili infractori îi sfătuiesc să studieze atent ceea ce se întâmplă cu Poliţia Prahova în ultimele 6 luni şi să observe şi să observe că aceasta e pe cale să devină cea mai performantă şi mai eficientă din ţară.

Newsletter

Facebook

Statistici

Vizitatori
297
Articole
3389
Număr afișări articole
6693911
Vizitatori

Statistici

Azi75
Ieri587
Saptamana2772
Luna15445
Total2565099

Currently are 122 guests and no members online

Sondaj

Sunteti multumit de activitatea primarului IULIAN BADESCU?

Da - 15.8%
Nu - 84.2%

Total votes: 2585
The voting for this poll has ended on: 28 Oct 2015 - 00:00

Conect

Parteneri

Telefoane utile

Apel unic de urgenta
112
CJ Prahova
0244/597171
IPJ Prahova
0244/595.340
Garda de mediu
0244/544.495
Ag. Ptr. Protectia Mediului
0244 / 544.134
Telefonul primarului
0800.800.884
Protectia consumatorului
0244/ 576.436
Prefectura Prahova
0244/ 51.45.45
Electrica
0244/ 929; 0244/ 405.701
Distrigaz
0244.597.786
Apa Nova
0244.407.600
Anticorupţie
0800.806.806

Autentificare

Copyright © 2017 INCOMOD. Ziar on line din Ploiesti, din Prahova, din Romania!. Toate drepturile rezervate.
Joomla! este software liber, distribuit sub licența GNU General Public License.